Premierul italian Mario Draghi și-a anunțat joi seară demisia după ce guvernul de la Roma a pierdut sprijinul partenerului de coaliție, Mişcarea 5 Stele (M5S), dar președintele Republicii italiene, Sergio Matarella, nu i-a acceptat-o.
Efectul intervenției președintelui Mattarella nu este însă pe deplin clar. Este de așteptat ca Mario Draghi să meargă în parlament miercurea viitoare - și cu sprijin suficient ar putea rămâne în funcție.
Chiar dacă guvernul a câștigat confortabil votul de joi în Senat cu ajutorul altor partide, a fost o victorie pe jumătate. Mario Draghi, supranumit „Super Mario”, a avertizat în repetate rânduri că fără sprijinul lui Mișcării 5 Stele guvernul nu ar putea continua.
Alegerile erau deja programate la începutul anului 2023 și, dacă guvernul se prăbușește, este probabil să aibă loc un vot în această toamnă, deoarece mai multe partide de dreapta sunt dornice de alegeri anticipate, notează BBC.
Dar o perioadă de incertitudine politică va pune în pericol eforturile Italiei de a aborda o criză energetică care se profilează și de a adopta bugetul de anul viitor pentru a asigura finanțarea UE.
Moscova jubilează
Incertitudinea ar putea pune în pericol și sprijinul solid pe care Italia, prin guvernul Draghi, l-a dat Ucrainei în războiul cu Rusia. Fostul ministru de externe Luigi Di Maio a spus cu subiect și predicat: „Mă doare inima să văd că Moscova jubilează”.
Și Moscova chiar jubilează, așa cum a jubilat și la căderea guvernului Boris Johnson în Marea Britanie, acum nu mai departe de o săptămână. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, rostea atunci un adevăr: „El nu ne place. Nouă nu ne place de el, de asemenea”.
De data aceasta, Dmitri Medvedev, un antioccidental sadea, a declarat cu satisfacție: „Acum că au plecat Johnson și Draghi, oare cine mai urmează?” E o întrebare la care tot rușii ar putea să aibă un răspuns.
De unde a plecat criza
Cea mai recentă criză a început odată cu prăbușirea Mișcării 5 Stele. După ce a avut 32% la alegerile legislative din martie 2018, sondajele de opinie o creditează acum cu abia 10%, iar alegerile municipale din iunie nu au făcut decât să confirme prăbușirea.
Coaliția lui Draghi
Mișcarea 5 Stele a fost inițial cel mai mare partid din coaliția largă a lui Mario Draghi, dar mișcarea a cunoscut o serie de dezertări și o prăbușire în sondaje. Celelalte partide principale coaliție sunt: La Lega, de extremă-dreapta, Forza Italia de centru-dreapta, Partidul Democrat de centru-stânga și liberalul Italia Viva.
Aripa moderată din jurul fostului lider de partid și ministru de externe interimar Luigi Di Maio s-a despărțit de nucleul „ortodox” al mișcării din jurul actualului lider de partid Giuseppe Conte, notează Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Disputa a fost în esență despre poziția Italiei în războiul din Ucraina. În timp ce Di Maio a stat ferm cu Draghi, care, la rândul său, a fost ferm cu Kievul, majoritatea parlamentarilor, aparent membri ai mișcării s-au opus vânzărilor în continuare de arme către Ucraina.
Giuseppe Conte spunea că, după faza inițială în care Uniunea Europeană a sprijinit Ucraina - inclusiv militar - „ar trebui să se concentreze pe negocieri și să exercite presiuni pentru o soluție politică”, potrivit politico. eu. Or, această soluție, presupune „pace contra teritorii”, adică exact ceea ce dorește și Moscova.
La Lega, formațiune de extremă dreapta, condusă de fostul ministru de Interne Matteo Salvini, a cerut, de asemenea, ca puterea de la Kievul să fie împinsă în negocieri cu Moscova în loc să fie alimentată cu arme în continuare.
Relațiile cu rușii
De altfel, informații că oameni ai lui Salvini aveau relații cu Rusia au apărut încă din 2018, când site-ul american BuzzFeed a publicat transcrierea a peste o oră de conversații mai mult decât compromițătoare a unei întâlniri dintre trimișii lui Salvini și trei oameni ai lui Putin în saloanele hotelului Metropol, situat imediat lângă Piața Roșie din Kremlin.
Oamenii lui Salvini le explică acolo rușilor întreaga lor strategie politică domestică. Rușii îi flatează, ba chiar îl califică pe șeful lor, Salvini, ca „Trump al Italiei”.
Întâlnirea avea loc exact a doua zi după vizita lui Salvini la Moscova, care profitase de o conferință de presă pentru a-și reanunța opoziția totală față de sancțiunile impuse Rusiei: „o nebunie economică, socială și culturală”. Ba chiar Salvini a spus atunci cât de apropiat este el de Putin și cum se simte „mai acasă la Moscova decât la Roma”.
În situația în care guvernul Draghi chiar va cădea, fie săptămâna viitoare, fie la eventuale alegeri anticipate în toamnă, poziția față de Ucraina s-ar putea schimba.
Ar fi o lovitură și pentru soliditatea grupului franco-germano-italian în cadrul Uniunii Europene, nu doar pentru poziția față de Rusia și Ucraina. Nu trebuie uitat că acestea sunt țările care pledează pentru reformarea Uniunii și revizuirea tratatelor.
De ce nu a cedat Draghi
Înainte de votul Senatului, șeful Mișcării 5 Stele, Giuseppe Conte, a cerut guvernului să facă mai mult pentru a aborda problemele sociale tot mai mari, oferind subvenții mai generoase familiilor nevoiașe și întreprinderilor mici. Suntem pregătiți pentru un dialog constructiv, dar „nu am emite un cec în alb”, a avertizat Conte.
La rândul său, Draghi și-a exprimat disponibilitatea de a dialoga în urma discuțiilor cu reprezentanții sindicali, dar, în același timp, a lăsat să se știe că nu se va lăsa șantajat: „Un guvern care se confruntă cu un ultimatum nu poate să lucreze și nu are sens”.
De fapt, coaliția condusă de Mario Draghi a căzut din cauza disputei privind un decret-lege care să atenueze consecințele războiului din Ucraina cu un volum de 23 de miliarde de euro, în timp ce 200 de miliarde de euro din fondurile UE vor veni curând în Italia pentru a depăși consecințele pandemiei.
Între timp, Rusia poartă un război fără milă în Ucraina, iar Italia și toată Europa se confruntă cu o criză energetică istorică, zona euro se confruntă cu cea mai gravă inflație din istoria sa, iar fermierii cu cea mai gravă secetă din ultimii 70 de ani și peste toate la orizont apare valul de vară de infecții cu Covid.
