Clarificarea judiciară a ÎCCJ a venit ca urmare a unei sesizări formulate de Curtea de Apel Brașov, într-un dosar de șantaj. Speța de drept comun a vizat un conflict conjugal între un anume M.D. și fost sa iubită, bărbatul fiind acuzat, printre altele, că a creat un profil de Facebook cu numele fostei partenere, prin intermediul căruia a trimis imagini indecente altor persoane.
M.D. a fost condamnat la 3 ani și 8 luni închisoare de Judecătoria Brașov însă, în apel, instanța de control judiciar a cerut ÎCCJ să clarifice dacă, dincolo de infracțiunea de șantaj, brașoveanul poate fi condamnat și pentru fals informatic, deoarece a creat contul fals.
Pe 25 ianuarie ÎCCJ a pronunțat ceea ce în termeni juridici se cheamă „decizie pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală” și a stabilit că astfel de spețe pot, în anumite situații judiciare, fi încadrate în categoria infracțiunilor.
Pedeapsa e de până la 5 ani de închisoare și, după ce hotărârea ÎCCJ va fi motivată și publicată în Monitorul Oficial, instanțele din țară sunt obligate să o respecte.
Avem cadrul legal, cum ajungem la făptaș?
Deși decizia ÎCCJ lămurește cadrul în care furturile de identitate de pe Facebook pot fi încadrate juridic, traseul de la sesizarea unui astfel de caz până la tragerea la răspundere penală efectivă va rămâne însă unul complicat.
„Vom ști cum să realizăm încadrarea juridică - fals informatic, însă până a ajunge la etapa începerii urmăririi penale în personam (n.r. acuzarea penală a unei persoane) va trebui să aflăm cine e în spatele acelei operațiuni. Iar pentru a face asta e nevoie să primim date de la Facebook și după să mergem după suspect. Din păcate, Facebook nu e prea deschis în a comunica astfel de informații”, comentează un procuror la Europa Liberă, raportându-se la decizia ÎCCJ.
Senatorul ieșean Marius Bodea a simțit pe pielea lui cum e să îți fure cineva identitatea în spațiul virtual. În toamna trecută, persoane necunoscute au deschis o pagină de Facebook pe care au denumit-o „Alături de Marius Bodea” și prin care au început să posteze în numele parlamentarului.
„Au fost postate imagini cu copilul meu, persoane străine comunicau cu diverși followeri în numele meu, cineva răspundea ca și cum era Marius Bodea și exprima păreri despre viața copilului meu minor la acea vreme. A fost îngrozitor, va spun sincer, te simți strivit și neputincios”, a spus Bodea pentru Europa Liberă.
Cu ajutorul avocaților, parlamentarul ieșean a cerut instanței să oblige Facebook să înlăture în regim de urgență acea pagină, obținând o decizie favorabilă. Prin aceeași sentință, judecătorii din Iași au „obligat pârâta”, adică Facebook Ireland 4, să stocheze, conserve și arhiveze informațiile despre identitatea conturilor de Facebook care au administrat pagina „Alături de Marius Bodea”.
Era vorba de lista de I.P.-uri de la care acele conturi s-au conectat la internet, dar și identitatea conturilor care au plătit reclame, numerele cardurilor de credit de pe care au fost plătite acele reclame, precum și orele când au fost plătite. În paralel, pentru tragerea la răspundere a celor care i-au furat identitatea, senatorul a deschis un alt proces civil și a formulat plângere la Poliție. Până acum, în ciuda sentinței care confirmă o problemă reală, Facebook nu a trimis în România niciun răspuns.
„În acest moment sunt în procedura de executare a companiei care administrează rețeaua de socializare și sunt hotărât să cer instanței măsuri și mai radicale pentru că Facebook nu pune în aplicare o decizie definitivă și irevocabilă a unei instanțe din Romania. Plângerea penală înaintată IPJ Iași a rămas pe undeva printr-un sertar. Nu am fost contactat nici până acum în vederea derulării cercetărilor”, a adăugat Bodea.
„Acest lucru nu va rămâne așa”, crede senatorul, care bănuiește că în spatele a ceea ce el numește „această mizerie” s-au aflat contracandidați politici.
Jignirea de pe Facebook, egală cu cea de pe stradă
Comportamentul nepotrivit de pe rețelele sociale nu „îmbracă” întotdeauna forma unei infracțiuni, iar instanțele din România soluționează în ultima perioadă din ce în ce mai multe acțiuni civile pentru delicte comise pe Facebook.
„Dacă prin conținutul postării (text, foto sau video), într-o manieră contrară legii, se produce un prejudiciu (moral de cele mai multe ori) altei persoane, atunci autorul va putea fi obligat să repare acel prejudiciu, acesta fiind efectul caracteristic al răspunderii delictuale”, precizează avocatul Olivian Moroșanu.
Un bărbat din județul Iași, A.M., care locuiește în mediul rural, a fost obligat de Judecătoria Hârlău, printr-o sentință recentă, să achite daune morale de 4.000 de lei surorii sale, după ce a postat pe Facebook un mesaj denigrator la adresa femeii. A.M. a distribuit o fotografie cu sora sa și a scris că aceasta este „una din cele mai mari libertine care au existat vreodată”.
„Prin postarea unui mesaj public, conţinând aprecieri jignitoare şi neprobate la adresa reclamantei, i-a fost afectată în mod negativ imaginea acesteia”, a stabilit instanța.
Csaba, CNCD: „În spațiu virtual oamenii sunt mai dezinhibați”
Punctul de plecare al valului de procese ce vizează delictele de pe Facebook este anul 2012. Atunci, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a aplicat o sancțiune de 1.000 de lei directorului Cancelariei Prefecturii Mureș, Mircea Munteanu, după ce acesta a scris pe Facebook mesajul: „Arbeit macht frei (n.r. «munca te face liber» – lozincă nazistă afișată la intrarea în lagărele de concentrare) – asta să înțeleagă protestatarii”.
Mircea Munteanu a contestat în instanță amenda primită de la CNCD, iar soluția, care a rămas definitivă în 2016, a stabilit că Facebook este spațiu public.
„A fost prima dată când o instituție a catalogat pagina de socializare Facebook ca fiind spațiu public. Am avut în acești ani multe plângeri care se referă la postări pe pagina de socializare - Facebook în principal - și am avut și spețe în care am constatat discriminarea. Amintesc aici postarea domnului Tismăneanu legată de «toate zborurile sunt anulate la Țăndărei», domnul Bacalbașa: «chinezii au luat Covidul de la lilieci și noi de țigani» și multe altele. Și acum avem spețe care sunt în procedură de soluționare legată de postări pe Facebook”, a spus pentru Europa Liberă Asztalos Csaba, directorul CNCD.
Acesta a spus că remarcă o creștere a numărului de sesizări, pe care o pune pe seama faptului că și comunicarea de pe rețelele sociale este în ascensiune. Cât despre delictele de pe rețelele sociale, Csaba este de părere că „este vorba de lipsă de educație și presupun că atunci când se află pe o pagină de socializare sau în spațiu virtual, oamenii sunt mai dezinhibați și refulează într-un fel sau altul pe Internet.”
Ar trebui companiile să intervină?
Despre lipsa de educație digitală ne-a vorbit și expertul media Dragoș Stanca, antreprenor în zona de digital și publicitate.
„Multe dintre plângerile pe care le vedem în spațiul online sunt izvorâte – oricât de neplăcut este acest adevăr – din faptul că nu știm să utilizăm instrumentele digitale. Pe de altă parte, ce e de reținut pentru un public ceva mai larg este următorul lucru: orice se întâmplă în zona de offline, se regăsește în online. Hoții de buzunare sunt scammeri în zona de online, cei care fac bullying, pot face și online, cei care vor să ne păcălească în diverse forme sunt și online, așa cum sunt și offline”, a spus Stanca pentru Europa Liberă.
El este de părere că „infractorii de diverse tipuri” nu fac altceva decât să exploateze lipsa noastră de cultură digitală „Prin urmare, așa cum în viața reală este ilegal să pretind că sunt altcineva și să semnez acte în numele altcuiva, la fel și în digital, cu timpul, ar trebui să fie ilegal”.
Una dintre principalele surse ale derapajelor din spațiul digital „este democratizarea totală a relației dintre public și informație”, crede Dragoș Stanca. O alta ar fi “democracratizarea legăturii dintre cineva care dorește să facă publicitate la orice și public”.
Aceste chestiuni ar trebui reglementate de către giganții globali din domeniul tehnologiei, care însă amână să o facă, deoarece le-ar fi afectat modelul de business.
„Orice decizie care ține de responsabilizarea Big Tech în ceea ce privește conținutul care circulă în momentul acesta este o decizie bună, în principiu, cu condiția să nu lase loc unor abuzuri”, încheie Dragoș Stanca.
