Multe detalii ale acestor zile vor fi uitate, dar un lucru va rămâne: la Sofia a avut loc o reuniune NATO, iar președintele bulgar nu a fost prezent.
El a fost în Ungaria, de unde a transmis mesaje exact opuse celor transmise de reprezentanții țărilor NATO, care se aflau la Sofia.
Iată un exemplu. Adunarea parlamentară a NATO a cerut ca Ucraina să fie autorizată să tragă cu arme occidentale asupra țintelor militare rusești. Acesta este un mare pas înainte față de pozițiile anterioare ale statelor membre.
Cu o zi și jumătate mai devreme, președintele Rumen Radev a fost la Budapesta și s-a întâlnit cu premierul Viktor Orban și cu Tamás Szujok, desemnat de partidul său pentru funcția de președinte. Din capitala ungară, Radev a declarat că războiul nu va fi oprit cu mai multe arme, ci cu diplomație.
Cele două poziții nu coincid. Poate că Radev are dreptate, poate că celelalte țări NATO au dreptate, dar un lucru nu se poate spune: că Radev vede războiul rusesc împotriva Ucrainei cu ochii NATO.
Acesta este motivul pentru care nu a rămas la Sofia pentru a întâmpina Adunarea Parlamentară a NATO, potrivit Elenei Poptodorova, fost ambasador al Bulgariei la Washington.
Ea a declarat pentru Nova TV că vizite precum cea din Ungaria „pot fi oricând reprogramate”, în timp ce absența președintelui de la forumul de la Sofia a fost căutată de către liderul bulgar și a fost „foarte semnificativă din punct de vedere politic”.
„Sper că abordarea din articolul dumneavoastră nu este «Radev a evitat întâlnirea cu Stoltenberg»”, a declarat chiar președintele, în timp ce se afla în Elveția, unde a mers după vizita din Ungaria.
El a adăugat că întâlnirile sale au fost programate înainte de a fi clar că la Sofia va avea loc o reuniune a Adunării Parlamentare a NATO (24-27 mai 2024).
Poptodorova vede lucrurile diferit: Radev „a avut scopul de a arăta distanță, dezangajare”, lucru care arată „un semnal important pentru Kremlin, o dovadă a pozițiilor șefului de stat”.
Care sunt pozițiile președintelui
În Ungaria și în Elveția, Rumen Radev a furnizat cel puțin trei știri, care arată că își menține vechea poziție pro-rusă privind războiul, dar acum insistă să o arate mai mult în public.
Pe lângă faptul că a evitat reuniunea NATO de la Sofia, el a dat de înțeles următoarele:
- că există riscul ca soldații bulgari să fie trimiși pe frontul din Ucraina, iar el este împotriva acestui lucru;
- că Occidentul este o sursă de potențial pericol pentru Bulgaria.
Subiectul numărul unu: trimiterea soldaților occidentali pe front
Pacea în Ucraina „nu va fi obținută prin trimiterea în Ucraina a mai multor arme sau trupe din statele membre NATO”. Acest lucru se va face cu „instrumente diplomatice”, a declarat Radev în Ungaria.
Europa Liberă Bulgaria i-a cerut președintelui să precizeze ce a vrut să spună prin instrumente diplomatice, dar nu a primit niciun răspuns până la publicarea articolului.
Agențiile de presă au răspândit știrea că Radev și Orban s-au opus trimiterii de trupe NATO în Ucraina. O astfel de acțiune nu este însă în curs de desfășurare.
În orice caz, anunțul a venit după o campanie de trei luni a partidelor pro-ruse din Bulgaria, precum „Renașterea” și BSP (Partidul Socialist Bulgar). Potrivit acestora, guvernul european al țării pune în aplicare un plan occidental de a trimite trupe bulgare în Ucraina.
Teza este repetată în prezent de sute de site-uri pro-rusești, care prezintă un astfel de pericol ca pe un fapt deja întâmplat.
Acestea vorbesc într-un limbaj crud și vulgar, pe care politicienii nu îl folosesc, dar există similitudini ale discursului: cei din țările occidentale și fostul guvern pro-european al lui Nikolai Denkov sunt numiți „iubitori de război”, în timp ce formațiunile din Bulgaria care insistă să trimită arme Ucrainei invadate sunt „partide de război”.
Cuvântul „război” este relativ nou pentru președintele Radev. La începutul agresiunii rusești, el l-a evitat, așa cum face și Moscova. În vara anului 2023, el l-a numit „conflict” în fața președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, aflat în vizită la Sofia.
Răspunsul a fost tumultuos. Zelenski i-a reamintit că era în desfășurare un război, nu un conflict, apoi a adăugat: „Doamne ferește de orice tragedie, iar tu (Radev) să fii în locul meu”.
Dar să ne întoarcem la problema trimiterii de trupe NATO în Ucraina.
Iată care sunt faptele reale despre cum a început această poveste.
În februarie, președintele francez Emmanuel Macron a admis posibilitatea ca o țară NATO să trimită trupe în Ucraina. Săptămâni mai târziu, ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a spus același lucru. Înainte de aceste două declarații, subiectul nu fusese niciodată abordat.
Occidentul a spus de prea multe ori „nu” și „niciodată” [când vine vorba de ajutor militar pentru Ucraina].Emmanuel Macron
Declarațiile lui Macron au fost însoțite de concluzia sa, potrivit căreia, în doi ani de război, Occidentul „a spus de prea multe ori «nu» și «niciodată» [când a fost vorba de ajutor militar pentru Ucraina]. Și apoi l-a oferit”.
El a spus că este timpul să se permită orice evoluție a războiului și că Rusia trebuie să audă hotărâre din partea Occidentului, dar că Moscova nu ar trebui să știe pentru ce este pregătit Occidentul și pentru ce nu este.
Acest context clarifică cuvintele lui Macron: trimiterea de trupe occidentale este o ipoteză care nu trebuie exclusă a priori, ca oricare alta.
Rumen Radev a reacționat abrupt chiar și în acest caz. Două luni mai târziu, el a declarat că victoria militară asupra Rusiei este imposibilă. Este o teză dezvoltată de Kremlin de mai mult timp.
Mesajul comun al unei astfel de declarații este că, din moment ce Rusia este invincibilă, nu are sens ca Ucraina să se înarmeze din exterior, ci să capituleze în domeniul diplomației în cursul negocierilor de pace cu agresorul.
În ceea ce privește temerile că trupele bulgare vor merge în Ucraina, guvernul interimar a răspuns, prin Ministerul Apărării și prin premierul Dimitar Glavchev, că trimiterea de trupe bulgare în străinătate poate fi decisă doar în Adunarea Națională, dar o astfel de propunere nu a fost niciodată pe ordinea de zi.
[Sunt] oameni care nu au ținut în mână decât un pistol de copil în viața lor și iau decizii.Rumen Radev
Țările NATO, inclusiv Bulgaria, nu au nicio obligație formală de a proteja militar Ucraina, deoarece aceasta nu este membră a alianței. Dacă NATO ar propune totuși acest lucru spre discuție, ideea nu ar duce la un rezultat pozitiv pentru Ucraina. Deciziile în cadrul alianței sunt luate prin consens, ceea ce înseamnă că ar fi necesar acordul Ungariei și Slovaciei, două țări conduse de guverne pro-ruse.
Luni, 27 mai, președintele bulgar a respins toate argumentele enumerate ca neavând „absolut niciun merit”. El a numit „reacții isterice” rostite de „oameni care toată viața lor au ținut în mână doar un pistol de jucărie, iar ei iau decizii”.
Această reacție a venit după o declarație a lui Daniel Mitov, fost ministru de Externe din partea GERB, partid al fostului prim-ministru Boyko Borisov.
În cadrul unui briefing înainte de reuniunea NATO de la Sofia, Mitov a declarat că „oricine vă spune că NATO pregătește o prezență militară în Ucraina face parte din această mașinărie de propagandă a idioților utili”.
Subiectul numărul doi: Noul argument potrivit căruia riscul vine dinspre Occident
Pe 27 mai, președintele Bulgariei a explicat logica din spatele concluziei sale potrivit căreia soldații bulgari vor ajunge pe front: nu pentru că cineva îi va forța, ci pentru că, chiar dacă o singură țară NATO trimite trupe în Ucraina, Rusia va răspunde cu forța.
Atunci, spune Rumen Radev, fiecare țară NATO, inclusiv Bulgaria, se va afla într-un război în care va trebui să se apere.
El a mai spus acest lucru - în februarie, într-un răspuns implicit la afirmațiile lui Emmanuel Macron: „Trimiterea de trupe dintr-o țară NATO în Ucraina înseamnă o ciocnire globală”.
Acum, Radev susține că, în cazul implicării Occidentului, Rusia va spune pur și simplu că „am deja dreptul să vă lovesc”. Această logică este diferită de sugestiile obișnuite ale propagandei pro-ruse din Bulgaria.
Președintele nu spune, de fapt, că guvernul bulgar pune la cale planuri sinistre împotriva soldaților lui, ci că statele occidentale, ajutând Ucraina pe cont propriu, vor antrena toate celelalte state NATO într-un conflict militar cu Rusia.
Este o răsturnare a afirmațiilor președintelui. Până acum, când a vorbit despre modul în care a văzut riscurile pentru Bulgaria, el a indicat diverse acțiuni ale guvernului de la Sofia. Acum, conform spuselor sale, pericolul vine din exterior, din țările terțe care sunt membre NATO.
Europa Liberă Bulgaria a scris administrației prezidențiale de la Sofia pentru a afla dacă Radev însuși vede o evoluție în tezele sale. Dar nu a primit niciun răspuns.
În trecut, președintele a susținut că trimiterea de arme în Ucraina ar antrena Bulgaria într-un război. Dar echipamentele militare au fost trimise și nu a urmat nimic.
Bulgaria a rămas același stat inamic pentru Rusia ca și înainte de a trimite în mod oficial echipament militar în Ucraina. Doar că retorica ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, a evoluat până la punctul în care a descris guvernul de la Sofia ca pe un „regim”.
„Stat inamic” este un termen inventat de Moscova în aprilie-mai 2021, cu circa 11 luni înainte de atacul său asupra Ucrainei.
Primele două țări de pe listă au fost Statele Unite și Cehia. Bulgaria, alături de toate țările UE, a intrat pe listă pe 7 martie 2022, în a doua săptămână de război. Argumentul Moscovei a fost că Sofia a votat pentru impunerea de sancțiuni europene împotriva sa.
Victoria militară „imposibilă” asupra Rusiei
Rusia pierde generalii, marina, rafinăriile. În doi ani, ea nu a preluat complet regiunile ucrainene pe care le consideră a fi ale sale.
Faptul că Rusia era invincibilă din punct de vedere militar era o idee împărtășită în întreaga lume, dar acest discurs a fost slăbit semnificativ odată cu invazia Ucrainei.
De atunci, Rusia a reușit să acapareze o cincime din teritoriul ucrainean, apoi a cedat o mare parte, iar acum luptă fiecare metru de pământ ucrainean și, în doi ani, încă nu și-a îndeplinit principalele obiective - să acapareze în totalitate zonele pe care le-a înscris în constituție ca fiind ale sale.
Își pierde generalii - fie uciși pe front, fie arestați în epurări politice. Își pierde rafinăriile din vest, la care Ucraina ajunge prin drone. Își pierde inclusiv flota din Marea Neagră.
Peste graniță se află o armată reconstruită în urmă cu mai puțin de un deceniu. Trupele ucrainene abia dacă și-au schimbat personalul, care este mai puțin numeros decât cel rusesc, iar de doi ani se bazează și pe arme străine, care nu vin la timp și nu sunt suficiente.
În ciuda acestei pierderi de credibilitate militară, Moscova a intensificat amenințările și aproape toți politicienii occidentali au îndemnat să nu fie minimalizat potențialul Rusiei.
Printre amenințările rusești se numără lovirea unor ținte militare în țările occidentale, utilizarea armelor nucleare și redesenarea granițelor NATO la starea de dinainte de 1997 - lucru care înseamnă NATO fără Europa de Est, din care fac parte Bulgaria ori România.
Tocmai aici e marea diferență dintre fapte și Rumen Radev: el crede că escaladarea tensiunilor este opera Occidentului.
Influența lui Radev: înainte și acum
Președintele susține că este consecvent în evaluările sale privind războiul. Dar aceste evaluări, deși la fel de dure și față de ajutorul acordat Ucrainei, s-au desfășurat cu grade diferite când au fost lansate public.
Acum, evaluările sunt afirmate mult mai deschis și cu mai multă încredere decât înainte.
Unul dintre motive este faptul că Radev a găsit deja un grup de politicieni europeni în care se regăsește, comentează analistul politic Ognyan Minchev.
„Pozițiile lui Radev și ale lui Orban au coincis 100%”, scrie el pe Facebook.
Șeful statului însuși confirmă acest lucru. „Bulgaria și Ungaria împărtășesc priorități și poziții similare în UE”, a declarat Radev.
Între 2021 și 2023, poziția președintelui în privința războiului a fost amplificată de guvernele interimare pe care le-a condus. În această perioadă, cabinetele numite de el au fost la putere timp de 17 luni. Zece dintre ele - după ce Rusia atacase deja Ucraina. În acele luni, parlamentul nu a funcționat, nu a existat niciun control asupra guvernelor interimare, politica externă era stabilită fără posibilitatea vreunui contrabalans.
Amendamentele la constituție, adoptate în 2023 cu voturile GERB, PP-DB și MRF, l-au obligat pe președinte să aleagă prim-miniștri interimari doar dintre persoanele care ocupă funcții bine definite.
Acest amendament dă primul rezultat vizibil, acum că guvernul interimar al lui Dimitar Glavchev, numit de Rumen Radev, a intrat într-o dispută publică cu președintele, respingând afirmațiile acestuia privind „trimiterea” de soldați în Ucraina.
Altfel spus, președintele își reduce influența în interiorul țării, dar o poate câștiga în altă parte - în grupul de guverne eurosceptice și pro-ruse din cel puțin două țări NATO - Ungaria și Slovacia.
Articol scris de Tatiana Vaksberg și Ivan Savchev, jurnaliști ai Europa Liberă Bulgaria.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
