Linkuri accesibilitate

Cum „pericolul maghiar” amenință orașul natal al președintelui Iohannis


Sibiu, înainte de summit-ul din 2019

Klaus Iohannis, primul președinte minoritar ajuns la Cotroceni, continuă să interpreteze politica actuală în cheia naționalismului din secolul al XIX-lea, resuscitând prejudecăți și temeri legate de pericole externe inexistente, despre care crede că i-ar fi utile pentru a-și întări poziția în fața adversarilor interni.

După ce, inițial, președintele i-a acuzat pe social-democrați că se luptă „să dea Ardealul ungurilorprintr-o înțelegere cu Viktor Orban, șeful statului român a revenit și a spus că PSD promovează o legislație care urmărește „autonomia” Ținutului Secuiesc.

Klaus Iohannis nu a adus niciun fel de dovezi în susținerea declarațiilor sale, care urmăresc în primă instanță să întrerupă căderea liberă a liberalilor, care au scăzut în sondaje în ultimele trei luni aproape 15%, în vreme ce PSD își recuperează lent propriul bazin electoral pierdut în perioada guvernării Viorica Dăncilă-Liviu Dragnea.

Inițial, președintele român se referea la Legea autonomiei Ținutului Secuiesc, care a trecut prin Camera Deputaților prin asumare tacită cu buna sa știință și cu acceptarea tuturor partidelor parlamentare. Acum, însă, pretextul actual al liderului de la Cotroceni este noul proiect al Codului Administrativ, care le acordă minorităților toate drepturile convenite deja de România prin diferite acorduri internaționale semnate de România, cum ar fi între altele, Conveția privind drepturile minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale.

Este vorba despre un proiect de lege inițiat de UDMR, care a trecut tot tacit, de data aceasta de Senat. Klaus Iohannis îl numește un „cod administrativ paralel”, care „prevede, de exemplu, ce credeți, obligativitatea limbii maghiare în unele zone din Ardeal”.

Această lege a fost introdusă din nou în parlament, după ce președintele Iohannis a atacat la Curtea Constituțională vechea versiune a Codului Administrativ din 2018.

Atunci când Klaus Iohannis se referă la un „cod administrativ paralel” sugerează că ar fi vorba despre lucruri ascunse, paralele cu legile statului român. De fapt, Codul Administrativ trecut prin Senat și care în viziunea lui Iohannis dă „autonomie” Ținutului Secuiesc reia drepturile pe care le-au primit minoritarii încă din 1997 prin Decretul de urgență nr 22/1997, care a modificat Legea administrației publice din 1991. Ulterior, Legea administrației publice din 215/2001 prevede folosirea limbii materne în instituțiile publice în localitățile în care minoritarii reprezintă cel puțin 20% din totalul locuitorilor, iar în consiliile locale în care membrii comunității minoritare reprezintă cel puțin o cincime din total, ședințele se pot ține și în limba maternă a acestora. Această lege asigură inclusiv „inscripționarea” instituțiilor publice, străzilor și denumirilor localităților în limbile minorităților, în aceleași condiții.

Cadrul legal autohton contrazice acuzațiile președintelui. Există de altfel și Legea 110/2017, care vorbește despre asigurarea asistenței medicale în limba minorităților în localitățile în care minoritarii au o pondere de 20% sau numărul lor este de cel puțin 5000.

Ceea ce ar fi adus nou proiectul Codului Administrativ pus la zid de Klaus Iohannis se suprapune peste cererile repetate ale rapoartelor Consiliului Europei și anume, renunțarea la pragul de 20% pentru localitățile în care trăiesc comunități substanțiale de minoritari, cum este cazul Clujului (16% maghiari), Aradului (9,7% maghiari) și ale altor localități mai mici. Proiectul mai adăuga, așa cum prevede și Constituția (Art 120, Al. 2) posibilitatea folosirii limbii materne în serviciile deconcentrate, cum ar fi prefecturile și poliția în localitățile unde minoritățile au o pondere semnificativă.

Utilizarea simbolurilor locale, ar putea fi singurul punct care i-ar putea nemulțumi pe naționaliștii de diferite culori, cu toate că, de pildă, la Alba Iulia unde a fost refăcută fortificațiadin de la Cetatea Alba Carolina a imperiului dispărut la 1918, vechiul steag habsburgic nu pare să deranjeze pe cineva.

Atunci când președintele Klaus Iohannis a reclamat în 2018 la Curtea Constituțională, Legea Codului Administrativ, text reluat și de proiectul care a trecut tacit prin Seanat, șeful statului a constatat inclusiv că folosirea plăcuței în limba germană, Hermannstadt, de la intrarea în orașul Sibiu ar fi neconstituțională, fiindcă în fostul vechi oraș la sașilor, ponderea acestora este de abia 1%, deci, nesemnificativă.

Președintele Iohannis, un sas ardelean, se întoarce împotriva maghiarilor din Transilvania, urmând tradiția bazată pe mistificări, pe mitologii și pe conservarea vechilor himere legate de istoria Ardealului, unde „românii și ungurii sunt dușmani din tată-n fiu, ca pisica și câinele”, după cum scria ironic, Eginald Schlattner în Cocoșul decapitat (Humanitas, 2001)

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG