UPDATE 19:27
După întrevederea reprezentanților Ministerului Sănătății cu cei ai medicilor de familie, Raluca Zoițanu, președintele Federației Naționale a Patronatelor din Medicina de Familie, a declarat pentru Europa Liberă că „după declarațiile de duminică, reuniunea a reușit să creioneze niște soluții concrete”.
„Opinia exprimată de mine este că Legea 136 ar trebui modificată, pentru că, în prezent, evaluarea unui pacient conține în mod obligatoriu investigații paraclinice (radiografii, de ex.)”, spune medicul.
De altfel, două acte normative se bat cap în cap. Legea 136 cu prevederile enunțate mai sus și Ordinul Ministrului Sănătății 1513, care spune că evaluarea o poate face și un medic de pe ambulanță.
„Dacă Legea 136 va fi modificată, atunci o evaluare telefonică poate fi efectuată de medicul de familie. Pe baza istoricului pacientului, acesta poate decide dacă e nevoie mai departe de investigații sau dacă un pacient asimptomatic poate rămâne acasă sub monitorizare”, subliniază Zoițanu.
Și premierul Ludovic Orban declara, în această dimineață, cu referile la această evaluare a pacienților că „suntem în analiză dacă e necesară modificarea legii, dacă nu se poate pe baza prevederilor actuale”.
+++
UPDATE 18:38
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății, Oana Grigore, a declarat pentru Europa Liberă că instituția intenționează să implice medicii de familie „în eforturile de combatere a epidemiei COVID-19 și prin monitorizarea telefonică a pacienților pozitivi, asimptomatici și fără comorbidități, care vor primi tratament la domiciliu”.
Această monitorizare se făcea însă și până acum.
+++
Numărul de cazuri de COVID-19 confirmate crește razant. Doar în ultimele șapte zile, România a înregistrat peste 19.000 de cazuri noi. Sub această presiune, sistemul sanitar riscă să nu mai poată face față, cel puțin în unele zone.
Este de înțeles, în acest context, de ce ministrul Sănătății caută soluții pentru a degreva spitalele de aglomerarea cazurilor. Ce nu e de înțeles este situația în care declarațiile lui Nelu Tătaru provoacă mai multă confuzie, decât aduc soluții.
Odiseea „evaluării” și a medicilor de familie
Duminică, Nelu Tătaru declara la Iași următoarele:
„În acest moment, tot ce înseamnă asimptomatici cu un test pozitiv merg şi aglomerează unităţile de primire de urgenţe. Evaluarea pe care o vom face săptămâna viitoare, chiar luni vom avea această întâlnire, asimptomaticii vor fi evaluaţi la domiciliu şi programaţi pentru investigaţiile paraclinice”.
Apoi, Tătaru sublinia că pacienții asimptomatici cu comorbidități vor rămâne la spital, iar cei fără comorbidități vor merge acasă cu tratament.
În ecuație, ministrul Sănătății a introdus și medicii de familie pentru care „avem pregătită o colaborare”. Aceștia au dat din umeri. Lor nu le zisese nimeni nimic.
Iar apoi, consilierul pe probleme de ordine publică al premierului Ludovic Orban, Virgil Guran, a turnat gaz pe foc. El i-a comparat pe medicii care tratază pacienți COVID-19 cu militarii trimiși la război.
„(…) mai mor unii dintre ei, din păcate”, a spus Guran într-o emisiune televizată. Ludovic Orban și-a cerut scuze pentru declarație, dar nu a dat curs cererii medicilor de familie de a-l demite.
O declarație - un nou haos
„Nimeni nu a înțeles ce voia să spună domnul ministru”, afirmă la Europa Liberă, Sandra Alexiu, președinte al Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov.
„Noi, de la începutul epidemiei, nu am primit nimic. Nici spor de risc, nici echipamente, nimic. Și acum nu înțelegem dacă ministerul dorește ca noi să vizităm pacienți la domiciliu sau nu”, spune Alexiu.
Varianta în care medici de familie ar evalua pacienții pozitivi la domiciliu pune probleme logistice majore: echipamente de protecție, zonă tampon de decontaminare, contactul cu pacienți pozitivi și apoi cu alții la cabinet etc.
Dar nici în scenariul supravegherii prin telemedicină, medicii de familie nu înțeleg de ce era nevoie de o declarație nouă. Pentru că ei fac asta oricum de multă vreme, iar în scriptele statului român există chiar un ordin de ministru semnat în data de 9 septembrie.
Și cine plătește?
Pentru serviciile de supraveghere a unui caz, Nelu Tătaru spunea că vrea să-i plătească pe medicii de familie „din contracte suplimentare cu Casa de Asigurări pentru monitorizare, vor primi câte 30 de puncte pentru fiecare caz”.
Un punct în medicina de familie înseamnă, conform contractului-cadru în vigoare, 3,5 lei. Monitorizarea unui pacient izolat la domiciliu ar costa așadar 105 lei.
„Un contract suplimentar nu poate exista decât dacă se mărește și fila bugetară a medicinei de familie”, atrage atenția Sandra Alexiu.
În plus, Hotărârea de Guvern care stabilește contractul-cadru din sistemul sanitar ar trebui și ea modificată. Nu e imposibil, dar nici extrem de simplu.
O altă opțiune pentru plata acestei supravegheri ar fi plata din programele naționale ale Ministerului Sănătății, cum se întâmplă la vaccinare, de pildă.
Nu ar mai presupune modificări de acte normative, dar nu e clar dacă ar exista fonduri suficiente sau dacă e nevoie de rectificare bugetară.
Surse guvernamentale au declarat pentru Europa Liberă că „mai degrabă ar trebui plătite aceste sume ca stimulente din fondul de rezervă al Guvernului, dar ministrul trebuie să iasă cu clarificări”.
Soluția ascunsă
Nu e clar de ce ministrul Tătaru a ales să nu fie clar în exprimarea singurei soluții practice la care a făcut aluzie în declarația de duminică.
Despre medicii de familie, Tătaru a mai spus că are în vedere „posibilitatea de prestări de servicii cu direcţia de sănătate publică în activitatea de anchete epidemiologice (…)”.
În contextul în care crește numărul de cazuri, crește automat și numărul de anchete epidemiologice, iar personalul Direcțiilor de Sănătate Publică devine acut insuficient.
„Eu însămi am trimis 7 oameni - medici de familie și asistentele lor - la DSP Ilfov, după ce aceștia m-au rugat să-i ajutăm”, mărturisește Sandra Alexiu.
Apoi însă, tot DSP Ilfov a dat din umeri pentru că nu putea plăti acești oameni în regim part-time.
„Practic, le cereau să renunțe la cabinete, dacă vor plată pentru anchetele epidemiologice, pentru că nu aveau decât opțiunea de angajare full-time pentru o perioadă de o lună sau două”, explică Alexiu.
„Și cu acei oameni pe care îi îngijesc la cabinetele lor, o comunitate întreagă, ce făceau?”, se întreabă medicul.
Cum va arăta concret această prestare de servicii e în continuare neclar.
Facebook Forum