Anul acesta au fost mult mai puțini elevi rămași nerepartizați la liceu, în comparație cu anii 2022 și 2021.
În 2023, 1,44% dintre absolvenții de clasa a VIII-a (1.619 de elevi) au rămas fără loc la liceu pentru că nu au completat suficiente opţiuni în fișa de admitere. În comparație, anul trecut, 6.852 de elevi (5,87%) nu au putut fi repartizați din prima etapă din cauza opțiunilor insuficiente.
Topul liceelor în urma repartizării computerizate arată că pe primele locuri sunt liceele consacrate în ultimii ani: Colegiul Național „Sfântul Sava”, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” și Colegiul Național „Tudor Vianu”, toate din București.
Spre deosebire de 2022, numărul elevilor care au intrat anul acesta cu media 10 a crescut de zece ori în cazul unor licee. De exemplu, în timp ce în 2022 numai patru elevi au intrat cu media 10 la Colegiul „Ghe. Lazăr”, în acest an au fost admiși 44 de elevi cu această medie.
La Colegiul Național „Tudor Vianu” din Capitală, 16 elevi au intrat cu media 10, comparativ cu anul trecut când numărul acestora era de șase. La fel și la Colegiul „Sf. Sava” din București, unde anul trecut au fost nouă medii de 10, în timp ce anul acesta sunt 32.
Profesoara de matematică Silvia Mușătoiu, de la Colegiul Național „Ghe. Șincai” din București, spune că a observat că sunt unele variații de medii față de anul trecut, dar nu semnificative.
„Nu mi se pare o diferență foarte mare între mediile de anul trecut și mediile de anul acesta. În acest moment este mai reală media de admitere. Elevii pentru asta s-au pregătit. Examenul a fost ușor, dar a fost același pentru toți”, declară Silvia Mușătoiu.
Profesoara de matematică spune că, totuși, numai pe baza mediilor de la Evaluarea Națională, a fost o pseudo-ierarhizare mai degrabă pentru elevii de nivel mediu decât pentru elevii foarte buni.
„Pentru că 10 la Matematică, de exemplu, îl poate lua și un copil excepțional, dar și un copil care nu este de excepție, dar care a învățat. Cu aceste subiecte se ia mai ușor 10 de către un copil care nu e neapărat olimpic”, spune ea.
„Examenul de Evaluare Națională e prea ușor ca să facă față unui statut de examen de admitere, pentru că în realitate funcția acestui examen trebuia să fie alta. Este un examen de diagnoză mai degrabă, așa s-ar fi vrut, dar acum este folosit ca un examen de admitere. Și nu e în regulă. Pentru ca notele astea să fie relevante pentru admitere ar trebui ca examenul să fie un pic mai dificil”, argumentează Silvia Mușătoiu.
Valentin Bucur, inspector școlar la Brașov și profesor de informatică, este de părere că ierarhia liceelor nu a fost neapărat influențată de lipsa mediilor de la gimnaziu. În plus, nici subiectele mai ușoare nu influențează radical ierarhia elevilor.
„Indiferent de tipul de subiecte și indiferent de gradul de dificultate al acestora, ierarhia rămâne aceeași. De ce spun asta? Dacă subiectele au fost mai ușoare, un copil bun nu va lua 9.70, va lua 9.80, și atunci ultima medie de intrare va fi mai mare. Dacă subiectele ar fi mai grele, în loc de 9.70 lua 9.50”, spune profesorul brașovean.
„Gradul de dificultate al subiectelor, cel puțin la acest nivel, reprezintă doar o modalitate de a ierarhiza. Dacă intervalul de note este mai sus sau mai jos poate să fie influențat de dificultatea subiectelor de la examen, dar ierarhia în sine nu se schimbă sau se schimbă foarte puțin”, a spus Valentin Bucur.
El susține că, până acum, media claselor V-VIII, cu ponderea pe care a avut-o de-a lungul timpului, influența mai ales ierarhia pentru elevii care proveneau din mediul rural, dar că profesorii au constat o discrepanță de-a lungul timpului.
„În mediul rural, mediile V-VIII erau de regulă substanțial mai mari decât la Evaluarea Națională. Iar la școlile de top, de multe ori, mediile claselor V-VIII erau mai mici decât cele de la Evaluare Națională. Ele pot influența, dar pe segmente”, susține Bucur.
„Pentru că știm foarte bine că acolo unde calitatea actului educațional este mai slabă, rezultatele la evaluările din timpul anilor școlari sunt mai bune. Și atunci noi considerăm că această pondere a claselor V-VIII avantajează, dar în același timp dă o șansă celor care nu au putut beneficia de un colectiv de cadre didactice mai bune de la o școală din mediul urban unde calitatea actului educațional este mai bună”, arată Valentin Bucur.
Dintre cei 1.619 absolvenți (1,44%) rămași fără loc la liceu după prima etapă de repartizare din cauză că nu au completat suficiente opţiuni, cei mai mulți sunt din județul Covasna, respectiv 8,4%. Patru elevi au rămas fără loc la liceu cu medii de peste 9.
Un procent de 47,60% (adică 52.896 de elevi dintre cei 112.747 de candidați) au fost admiși la liceu pe baza primei opțiuni făcute în fișa de admitere.
