În contextul în care crizele de securitate, petrolieră și de încredere provocate atacurile din Orientul Mijlociu au deja efecte cuantificabile în România, Guvernul a anunțat luni, 23 martie, că marți va impune mai multe măsuri menite să limiteze creșterea prețurilor la carburanți cel puțin în următoarele șase luni:
- adaosul comercial pentru benzină, motorină şi materiile prime utilizate pentru obţinerea acestora va fi limitat pe întregul lanţ de activitate economică;
- exportul şi/sau livrările intracomunitare de benzină şi motorină vor putea fi făcute de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului şi al Ministerului Energiei;
- cantitatea de biocarburant din benzină va fi redusă pentru scăderea prețului final.
* Actualizare luni, ora 20:30 – Guvernul a publicat luni seară proiectul Ordonanței de Urgență privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere. Potrivit documentului, adaosul comercial practicat de operatorii economici care produc, importă, distribuie sau comercializează benzină, motorină şi materiile prime utilizate pentru obţinerea acestora va fi limitat la cel mult 50% din media adaosului comercial înregistrat în ultimele 12 luni calendaristice. În plus, precizează news.ro, vor exista măsuri de prevenire a vânzării produselor petroliere cu un preţ care depăşeşte valorile preţurilor maximale, iar operatorii economici vor putea micșora conţinutul de biocarburant din volumele de benzină puse pe piaţă de la 8% la min. 2% pentru benzină, pe perioada de aplicare a măsurilor de protecţie.
Înainte de a avea un efect cuantificabil clar, creșterea prețurilor carburanților pare să fi avut deja un efect psihologic în rândul consumatorilor.
Ion Tache este președintele Asociației Benzinarilor Particulari din România. El spune pentru Europa Liberă că în stațiile mici de benzină, vânzările de carburanți au scăzut cu procente cuprinse între 10 și 15% în ultimele trei-patru zile.
În asociația pe care o conduce Ion Tache sunt înscriși reprezentanții a aproximativ 400 de mici benzinării din cele 1.500 de stații existente în România care nu fac parte din lanțuri mari de aprovizionare cu benzină și motorină.
Luni după-amiază, site-urile specializate în afișarea prețurilor la combustibili arătau că în România prețul benzinei varia între 8,76 și 9,50 de lei pe litru, iar al motorinei era cuprins între 9,35 și 9,97 de lei pe litru, în funcție de oraș, calitatea combustibilului și companie.
Pe 11 martie, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) atrăgea atenția că motorina reprezintă aproximativ 40% din costul total al transportului rutier, iar o creștere de 25% a prețului carburantului poate majora în mod direct costurile de transport cu cel puțin 10%.
UNTRR cerea atunci reducerea accizei la motorină sau extinderea schemei de rambursare pentru transportatori.
Uniunea mai explica că, în lipsa unor măsuri de sprijin sau a unei fiscalități competitive, „această presiune poate afecta stabilitatea lanțurilor logistice și competitivitatea transportatorilor români pe piața europeană”.
Guvernul a ales acum alte soluții de limitare a impactului creșterii prețurilor la combustibili.
Premierul Ilie Bolojan a explicat pe 20 martie de ce reducerea accizei la motorină nu este agreată de Executiv: „O încercare de bruscare a pieței, printr-o plafonare arbitrară a prețurilor, poate conduce la penurie. Pe de altă parte, o scădere a accizelor trebuie să garanteze o reducere de prețuri și să fie suportabilă de bugetul pentru 2026, în condițiile reducerii deficitului.”
Potrivit UNTRR, în România, „acciza la motorină este de aproximativ 550 euro / 1000 litri, semnificativ peste nivelul minim european de 330 euro / 1000 litri”.
Iar schema de rambursare a accizei pentru transportatori este în prezent de 65 bani/litru de motorină.
Organizația arăta că, în timp ce prețul motorinei fără taxe era în prima parte a lunii martie, „foarte apropiat între statele membre (ale Uniunii Europene), situându-se la aproximativ 0,80 €/litru în România, 0,81 €/litru în Ungaria și Croația, Franța și 0,89 €/litru în Germania”, „diferențele de preț la pompă erau generate în principal de nivelul accizelor și al TVA”.
Ca reacție la soluțiile alese de Guvern pentru limitarea creșterilor de preț la combustibilii de transport, președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, susține într-o analiză publicată, luni, 23 martie, că atunci „când plafonezi marjele, nu elimini aceste realități, ci le comprimi artificial, iar reacția pieței nu întârzie”.
Chisăliță este de părere că marile companii de profil, integrate și cu putere de piață, vor avea „multiple modalități de a compensa deciziile restrictive ale Guvernului”. Astfel acestea, ar putea să:
- mute costurile la alte produse;
- optimizeze contabil marjele între subsidiare;
- negocieze mai agresiv cu furnizorii mai mici;
- reducă costurile în zone mai puțin vizibile (calitate, servicii, investiții). „Se va respecta regula pe hârtie și o ocolesc în practică", crede Dumitru Chisăliță.
În schimb, precizează președintele Asociației Energia Inteligentă, companiile mici nu au aceste opțiuni.
„Rezultatul? Plafonarea marjelor devine un mecanism de selecție: întărește jucătorii mari și elimină concurența mică”, conchide Chisăliță în analiza sa.
El mai explică și de ce crede că măsurile Guvernului vor avea un efect limitat asupra preșului la combustibilii de transport: „Marja comercială în momentul de față la motorină este de cca. 9%, ponderea costului aditivării motorinei este de 2-3%, reducerea la jumătate a acestora ar însemna o reducere a prețului de 5%, adică vom avea astăzi un preț mediu la motorina standard de 9,41 lei/litru cu TVA inclus, și nu de 9,91 lei/litru. La sfârșitul săptămânii viitoare, vom avea în schimb, la motorină, prețul de astăzi”, este de părere expertul în energie.
Cum afectează creșterea prețurilor la combustibili coșul zilnic
Scăderea consumului de carburanți din martie vine după o altă scădere, consemnată pentru luna ianuarie, de către Institutul Național de Statistică (INS).
În prima lună a anului, în România au fost cumpărați cu 26% mai puțini carburanți față de ianuarie 2025, potrivit INS.
Totodată, comerțul cu amănuntul a scăzut în ianuarie 2026 cu 25,3% în față de decembrie 2025.
Directorul executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România, George Bădescu, spune pentru Europa Liberă că, în aceste condiții, patronii magazinelor vor fi foarte atenți la stabilirea prețurilor în următoarea perioadă.
De ce?
Pentru că majorarea prețurilor produselor poate duce la pierderea clienților oricum afectați de creșterea cheltuielilor strict necesare.
George Bădescu apreciază că, între ianuarie și martie, consumul populației a scăzut cu procente care variază între 10% și 20%.
„Va fi o competiție foarte dură pentru păstrarea clienților, iar cine nu o poate păstra, va fi afectat”, crede directorul executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România.
Iar odată ce clienții vor dispărea, tot lanțul, de la vânzare până la producție, va fi afectat.
George Bădescu mai spune pentru Europa Liberă că marile rețele comerciale lucrează la optimizări de costuri.
Soluțiile pentru ca vânzările să nu scadă și mai mult sunt aprovizionarea cu tot mai multe produse din gama „marcă proprie”, mai ieftine decât cele premium, eliminarea unor produse ieftine cu ambalaje grele, precum cele din sticlă, care ridică prețul de transport, și rulaj mare.
Turiștii români, mai prudenți din cauza atacurilor din Orientul Mijlociu
Imediat după ce SUA și Israelul au atacat Iranul, la finalul lui februarie, iar Teheranul a răspuns cu salve de rachete trase către țări aliate Washingtonului, mii de români au cerut evacuarea de urgență din țările afectate.
Spațiile aeriene din țările implicate au fost închise temporar.
Nici acum companiile aeriene nu au reluat tot programul normal, mai ales că numărul turiștilor către țările afectate de atacuri a scăzut.
„După primele atacuri, am observat un recul pentru Egipt, dar acum situația a revenit la normal”, exemplifică schimbarea inițială de opțiune a unor turiști, Raluca Hatmanu, PR la compania Christian Tour.
Ea povestește că unii turiști au cerut fie rambursarea banilor achitați pentru vacanță, fie rerutarea sejururilor.
O altă țără afectată de scăderea numărului de turiști este Israel.
„În Israel, totul este închis”, spune Raluca Hatmanu.
În aceste condiții, turiștii se orientează către țări din vestul sau sudul Europei, precum Spania și Italia, chiar dacă aici prețurile sunt de obicei mai mari, iar acum au crescut.
„Observăm că Grecia, Tunisia, Spania și Maroc sunt în creștere. Vedem o revenire accelerată pentru Turcia, în special Antalya, care este cea mai importantă destinație de vară pentru români.
În cazul Turciei, de pildă, Ministerul Afacerilor Externe recomandă prudență în zonele de frontieră cu Iran, Siria, Irak. Pentru Cipru, a semnalat în principal posibile perturbări ale traficului aerian, nu imposibilitate generală de a călători”, mai spune Raluca Hatmanu.
Cum afectează criza bugetară crescătorii de ovine
Până la Paști mai sunt trei săptămâni, iar românii cumpără tradițional, carne de miel, oaie sau ied pentru această sărbătoare.
Deși exportă ovine inclusiv în Orientul Mijlociu, crescătorii de oi nu sunt afectați de criza din această regiune, spune pentru Europa Liberă președintele Uniunii Oierilor din România, Maniu Vonica.
„Nu vedem un impact imediat deocamdată, în baza contractelor încheiate, marfa se livrează”, spune reprezentantul crescătorilor de ovine.
Maniu Vonica susține că mulți dintre cumpărătorii ovinelor românești sunt din Iordania și Algeria.
În schimb, președintele Uniunii Oierilor din România atrage atenția asupra unei alte mari probleme create de criza bugetară a Guvernului - Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (A.N.S.V.S.A.) nu mai suportă costul vaccinului împotriva antraxului la animale.
„Nu mai suportă pentru că spune că nu mai sunt bani. Prețul unui vaccin este de 6,7 lei”, explică Maniu Vonica.
El atrage atenția că astfel, dispare controlul asupra sănătății animalelor, în condițiile în care crescătorii români sunt în continuare, afectați la exportul de ovine în unele zone ale Uniunii Europene din cauza pestei la micile ovine de anul trecut.
În România, prețul cărnii de miel, carcasă, va fi similar acum celui de anul trecut, adică între 45 și 55 de lei per kilogram, conchide președintele Uniunii Oierilor din România.
Astfel, numai prețul unei fripturi de miel, simple, gătite acasă, pentru patru persoane, va depăși 150 de lei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
