Linkuri accesibilitate

Cum sunt târâți medicii de familie prin procese. Statul îi dă în judecată pentru 13 lei, chiar dacă pierde 100


Mulți doctori sunt nevoiți să dea explicații în instanță și pentru prejudicii infime, de sub 20 de lei
Mulți doctori sunt nevoiți să dea explicații în instanță și pentru prejudicii infime, de sub 20 de lei

Sute de medici de familie s-au judecat în ultimii ani cu casele de asigurări de sănătate chiar dacă miza financiară a fost sub prețul unei cutii de paracetamol. Unele situații au fost ridicole: CJAS a deschis proces pentru 13,9 de lei, a pierdut și a plătit cheltuieli judiciare de 100 de lei.

  • Europa Liberă a identificat zeci de procese purtate între medici și casele județene de asigurări de sănătate în care miza financiară a fost sub 100 de lei
  • cele mai multe litigii au în spate deconturi pentru consultații sau prescripții medicale acordate de medici unor „pacienți internați în cadrul spitalizării continue”
  • deși au consultat în fizic pacienții la cabinet, doctorii au fost acuzați de deconturi frauduloase deoarece oamenii figurau încă internați în Sistemul Informatic Unic Integrat. SIUI este marea bătaie de cap a medicilor de familie din România încă de la inaugurarea sa
  • „pacientul a fost în fața mea cu cardul de sănătate, îndeplinea absolut toate condițiile acordării unei consultații, pentru ce să fiu sancționată?”, spune un medic de familie care a fost chemat în judecată pentru 25 de lei, însă a câștigat
  • Într-un răspuns oferit Europa Liberă, Casa Națională de Asigurări de Sănătate arată că procesele, aproape 600 la număr numai în 2019 și 2020, au fost deschise pentru recuperarea unor prejudicii stabilite de Curtea de Conturi
  • reprezentantul unei asociații din breaslă estimează că 4.000 de medici de familie români lucrează în străinătate
    _________________________________________________________________

Acum mai bine de un an, la cabinetul medicului de familie Anca Deleanu din Iași s-a prezentat un pacient care a solicitat un consult medical. Bolnavul i-a înmânat doctoriței cardul de sănătate și i-a spus ce îl necăjește. A fost consultat de medic și, ulterior, a plecat spre casă.

Pentru acel consult, statul român, prin intermediul Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) i-a plătit medicului de familie Deleanu în jur de 25 de lei.


La câteva luni după consultație, la cabinetul doctorului de familie a ajuns un plic ce conținea o citație. Anca Deleanu fusese dată în judecată de CJAS pentru recuperarea celor 25 de lei. „Decont nelegal”, au acuzat reprezentanții instituției care au argumentat că medicul ieșean ar fi consultat un pacient despre care SIUI spunea că, în acea zi, figura internat în spital. Asta deși bolnavul se prezentase în carne și oase, cu cardul de sănătate în mână, la cabinetul doctorului.

Proces cu miza de 13 lei, cheltuieli judiciare de 100

Anca Deleanu a câștigat în instanță procesul celor 25 de lei imputați de CJAS, la fel cum au făcut, în ultimii ani, sute de colegi de ai săi din țară care au trecut prin situații similare.

„Eu am fost implicată în mai multe procese de acest gen. Pacientul a venit la mine cu cardul în mână și îndeplinea toate condițiile acordării unei consultații sau a unei prescripții medicale, în timp ce SIUI nu arăta că acesta ar fi internat într-un serviciu spitalicesc. Nu este problema mea că un sistem care trebuie să funcționeze - dar nu funcționează nici acum, după atâția ani - nu oferă datele necesare pentru a evita astfel de situații”, a spus Anca Deleanu, pentru Europa Liberă.

Cazul ei nu e singular. Nici în Iași, nici la nivel național. Pe 7 ianuarie 2020, CJAS Iași a chemat în judecată Cabinetul de Medicină de Familie Deleni – un sat din Iași – pentru a recupera suma de 13,93 de lei. Banii reprezintă „contravaloarea medicamentelor prescrise fără îndeplinirea condițiilor legale pentru pacienți aflați internați în cadrul spitalizării continue”, după cum se menționează în hotărârea judecătorească consultată de Europa Liberă.

În traducere: medicul de familie a întocmit o rețetă pe numele unui bolnav care, deși a mers personal la cabinet, nu figura în SIUI la ora emiterii prescripției ca externat din spital. Medicii se plâng că problema e una recurentă: chiar dacă un pacient a plecat din spital într-o zi, în sistemul informatic externarea poate apărea a doua zi, sau chiar mai târziu.

Procesul cu miza de 13,93 de lei a fost câștigat 9 luni mai târziu de cabinetul medical, după ce doctorul de la Deleni s-a apărat spunând că a fost “în imposibilitatea de a afla care pacienți sunt internați în regim de spitalizare continuă”. Judecătorul care a tranșat cazul a stabilit nu doar că CJAS Iași nu trebuie să primească cei 13,93 de lei, ci a pus instituția și la cheltuieli judiciare: 100 de lei.

Procesul în care CJAS Iași a cerut 13 lei, dar a ajuns să plătească 100 de lei
Procesul în care CJAS Iași a cerut 13 lei, dar a ajuns să plătească 100 de lei

Cum s-a ajuns aici?

Medicul de familie Anca Deleanu spune că procesele pe care i le intentează CJAS sunt atât de dese, încât acum nici măcar nu mai citește ce i se impută. „Când primesc citație la Judecătorie, o scanez și o trimit avocatului, nici nu mă mai uit în plic.”

Doctorul Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București – Ilfov, arată într-un interviu telefonic acordat Europa Liberă că „aceste aberații” – referindu-se la procesele intentante de CJAS-uri – sunt cauzate, în primul rând, de contractul cadru pe care medicii de familie din România îl încheie cu casele de asigurări.

Noi suntem nevoiți să trimitem pacienții după niște scrisori medicale care sunt niște fleacuri din punct de vedere medical și pe care colegii noștri care au lăsat baltă România și au plecat în alte țări le prescriu fără niciun fel de probleme. La noi, pentru că sunt restricții de acest gen, dacă le prescrii și nu ai scrisoare medicală plătești”, ne-a spus medicul.

Alexiu ne-a oferit un alt exemplu de “decont nelegal” care stă, adesea, la baza proceselor: cel al bolnavilor de cancer.

Pentru că uneori oncologii nu mai fac față, mai trimit scrisori medicale pe la noi și mai sunt medici de familie care, pentru că își respectă pacienții, au vrut să le prescrie și medicamente. Și pentru că le-au prescris a venit Curtea de Conturi în controale și a zis că astea nu trebuiau prescrise, vor trebui imputate. Și casa de asigurări a zis OK, le imputăm la cine a greșit, fără să țină cont de situația concretă”, ne-a spus Sandra Alexiu.

Aceasta ne-a mai menționat că medicii de familie au interpelat în trecut casele de asigurări pe tema acestor procese și răspunsul a fost că „așa e circuitul, altfel nu se poate”.

S-au înmulțit procesele și colegii nu mai acceptă nici sume mici de plată pentru că se simt hărțuiți. Nu asta e singura cale prin care medicii de familie sunt hărțuiți în România. Sunt multe discriminări de atâția ani de zile, că am ajuns să nu mai suportăm. Această atmosferă, care a trimis 4.000 de medici de familie în alte țări să lucreze, văd că nu a pus pe nimeni pe gânduri.”

Explicațiile CNAS

Într-un răspuns oferit Radio Europa Liberă, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) arată că instituția a colectat puncte de vedere din teritoriu cu privire la procesele cu prejudicii mici.

„Acestea au adus la cunoştinţa CNAS faptul că sumele stabilite legal şi înregistrate în evidenţa contabilă a acestora trebuie recuperate în termenul legal de prescripţie. Având în vedere obligaţiile legale statuate în sarcina caselor de asigurări de sănătate şi faptul că legislaţia specială în materie nu menţionează un cuantum minim al prejudiciului care trebuie recuperat, se apreciază că, indiferent de valoarea acestuia, raportat la eventualele cheltuieli de judecată, fiecare litigiu este necesar să parcurgă toate fazele procesuale”, ne-a transmis CNAS.

Despre motivele din spatele avalanșei de procese dintre casele de asigurări și medicii de familie, CNAS a exemplificat controalele efectuate în ultimii ani de Curtea de Conturi.

„Dosarele inițiate în justiţie de către casele de asigurări de sănătate au avut ca obiect recuperarea prejudiciului cauzat ca urmare a decontării unor rețete medicale prescrise, în mod eronat, în cursul anilor precedenţi (2017, 2018)”, mai arată instituția în răspunsul transmis Radio Europa Liberă.

339 de procese între casele de asigurări și medicii de familie au fost deschise în 2019, în timp ce alți 247 de doctori au fost dați în judecată în 2020. Majoritatea cazurilor au fost în București, în unele situații dosarele ajungându-se la judecată și în apel sau recurs.

„Cuantumul prejudiciului total aferent anului 2019 privind decontările nelegale ale cabinetelor medicilor de familie este în sumă de 5.154.406,37 lei iar pentru anul 2020 de 5.459.905,52 lei”, ne-a mai arătat CNAS, care a menționat că prejudiciul minim a fost de 12,14 lei, iar cel maxim de 164.174,34 de lei.

Avocat: 98% din procese sunt câștigate de medici

Avocatul Vlad Vieriu, din Iași, a acordat asistență juridică în 110 de procese purtate de medicii de familie cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate. Avocatul ne-a precizat că cele mai multe dintre acțiunile judiciare au avut ca obiect prejudicii de sub 100 de lei, iar unul dintre procese a avut chiar o miză de sub 20 de lei.

Chiar alaltăieri, 02 februarie 2021, îi împărtășeam unui fost student aflat într-o sală de judecată frumusețea ideii de a pleda în fața unui judecător vreme de aproximativ 10 minute, pentru a-i prezenta concluziile mele, substanțiale la nivel de principiu, într-o cauză în care miza era de 27,16 lei. A fost frumos. ”Măreția dreptului”, cum ar fi spus un fost președinte al Curții Constituționale a României”, ne-a spus Vieriu (interviul integral cu avocatul, mai jos).

Avocatul ieșean apreciază că „peste 98% dintre soluțiile pronunțate în acțiunile amintite sunt în favoarea formelor de exercitare a profesiei de medic de familie”.

Gândiți-vă că, proporțional, 110 cauze generează minim 330 de înfățișări în fața a trei instanțe diferite. O singură cauză dintre cele 110 încarcă activitatea unui număr de 6 judecători și 3 grefieri este scutită de la plata oricărei taxe de timbru, dar generează cheltuieli de judecată reprezentate de onorariul de avocat în sarcina instituției. În altă ordine de idei, aceasta nu doar că nu și-a realizat scopul demersului judiciar, dar va fi ținută să plătească cheltuilei de judecată de cele mai multe ori într-un cuantum mult mai mare decât chiar valoarea obiectului pricinii. Este o dimensiune a absurdului normativ din această țară”, ne-a spus avocatul ieșean.

Câteva exemple recente de procese pierdute
  • CJAS vs medicul de familie N.N. Dosar cu miză de 28,06 lei, pierdut de instituție pe 30 septembrie 2020
  • CJAS vs medicul de familie U.T.C. Dosar cu miză de 27,4 lei, pierdut de instituție pe 30 octombrie 2020
  • CJAS vs medicul de familie P.M.H.H.. Dosar cu miză de 56,96 de lei, pierdut de instituție pe 9 noiembrie 2020

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent.

    S-a alăturat echipei în 2021 ca senior-correspondent, funcție pe care o ocupă și în prezent. Din iulie 2021 până în ianuarie 2023 a fost redactor-șef al Europei Libere România.

    Din ianuarie 2023 ocupă poziția de senior-correspondent.

XS
SM
MD
LG