Linkuri accesibilitate

Cum va fi vremea în această vară și de ce românii trebuie să fie obișnuiți cu fenomenele meteo extreme


Lunile mai și iunie sunt în mod tradițional ploioase, doar că, tot mai des, sunt caracterizate de fenomene meteo extreme.

Ploile sunt normale în această perioadă a anului, însă intensitatea lor este un fenomen extrem, a explicat pentru Europa Liberă, Roxana Bojariu, expert climatolog în cadrul ANM. De altfel, românii trebuie să se obișnuiască cu fenomenele extreme, care vor deveni „noua normă climatică”.

Meteorologii au anunțat, pentru următoarele două săptămâni, temperaturi, care pornesc de la 24 de grade și sunt estimate să ajungă la 28-29 de grade spre sfârșitul lunii iunie, valori considerate normale pentru această perioadă a anului. Totuși, experții notează în raportul Administrației Naționale a Meteorologiei (ANM) că „instabilitatea atmosferică se va menține accentuată, astfel încât vor fi ploi, mai ales averse, ce vor avea și caracter torențial, iar cantitățile de apă vor fi local însemnate”.

În ultimele zile, codurile de instabilitate atmosferică, fie pentru ploi torențiale, vijelii, grindină sau vânt puternic, au cuprins România. În unele cazuri, fenomenele au făcut și ravagii. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a precizat, luni, că 37 de localități, din 17 județe, au fost afectate de vremea rea din ultimele ore. Printre județele cele mai afectate de precipitațiile abundente și de vântul puternic se numără Caraș-Severin, Hunedoara și Vâlcea.

Roxana Bojariu, directoarea departamentului de Climatologie din cadrul ANM, a explicat, pentru Europa Liberă, că lunile mai și iunie sunt, în general, cele mai ploiase din an, iar „într-un fel, sunt normale aceste cantități de precipitații, doar că avem depășiri peste ceea ce este normal. ​În luna mai, am avut, în România, o cantitate mai mare de precipitații decât media lunilor mai din intervalul de referință 1981-2010, de exemplu. Și luna iunie, până acum, a fost ușor mai ploioasă decât în mod obișnuit. Suntem la jumătatea lunii și deja, la nivelul României, avem cam 62% din cantitatea [înregistrată de obicei] pentru toată luna.”

Practic, explică specialista, ploile cu descărcări electrice sau grindina sunt fenomene specifice perioadei însă „anormale sunt intensitățile la care se produc aceste fenomene”.

Ea atrage atenția că astfel de „perturbații atmosferice” apar mai ales pe fondul încălzirii globale și nu sunt specifice doar României: „în acest sfârșit de săptămână, au fost înregistrate temperaturi de aproape 30 de grade în nordul Pensinsulei scandinave, în nordul Suediei. (...) Vorbim de o nuanțare, pe fondul încălzirii globale, ale unor manifestări, altfel obișnuite pentru sezonul cald, care acum se manifestă acum mult mai sever”.

Nici pentru agricultură, mai ales în condițiile în care fermierii s-au plâns de secetă, prea multă ploaie dintr-o dată nu este bună. Cu toate că ploile din lunile mai și iunie au îmbunătățit rezerva de apă din sol, apa rezultată din ploile torențiale, produse pe intervale foarte scurte de timp, nu are timp să se infiltreze în sol.

„Dar, cantitatea de apă, clar s-a îmbunătățit, mai ales pentru culturile din primăvară, porumb și floarea-sorealui. Pentru culturile care au fost însămânțate în toamna anului trecut este clar că au venit cam târziu aceste ploi”, explică Roxana Bojariu, punctând că prognoza precipitațiilor este, din punct de vedere științific, mai greu de creionat fiindcă este vorba de un fenomen în care factorii locali pot să aducă multe influențe decât în cazul temperaturii.


Din estimările care se pot face în prezent, rezultă și posibilitatea ca, în medie, temperaturile vară să fie mai ridicate decât în mod normal în această vară. Dar, atrage atenția Roxana Bojariu, „temperaturile sezoniere mai ridicate ascund, în spatele valorilor medii, mai multe tipuri de scenarii: am putea avea câteva valuri de căldură foarte puternice și cu intensitate foarte mare sau am putea avea o depășire a temperaturilor în mod constant chiar dacă nu cu un ecart foarte mare”.

Ceea ce consideram extrem până acum câteva decenii, va deveni, în multe cazuri, noua normă climatică
Roxana Bojariu, expert climatolog


Deocamdată, nu se poate estima cu cât vor fi mai călduroase lunile iulie și august, reprezentative pentru sezonul estival, față de valorile înregistrate până acum. „Nici fenomenele extreme, care cu siguranță nu vor lipsi vara aceasta, nu le putem anticipa nici în timp și nici nu le putem localiza cu precizie pe teritoriul României”, argumentează Roxana Bojariu, subliniind că este posibil ca valurile de căldură să fie întrerupte de astfel de fenomene meteo extreme.

„Până la urmă, această medie sezonieră poate fi informativă pentru anumite ramuri ale economiei, dar pentru omul obișnuit nu înseamnă foarte mult, pentru că nu simte pe pielea lui că e ușor mai cald sau că ai o temperatură medie sezonieră mai ridicată decât intervalul mediu de referință. Nu aduce o informație care să îi folosească nici la planificarea unui concediu, nici la felul în care să își facă alte planuri de viitor. De aceea este bine să urmărim actualizările, mai ales că ele vin cu detalii mult mai bune și acolo unde intervalul de anticipație este mai redus, de la câteva zile până la două săptămâni, estimarea este totuși mai bună în cazul acestor prognoze”, a punctat experta ANM. Totuși, subliniază că românii trebuie să se obișnuiască cu fenomenele extreme pentru că „ceea ce consideram extrem până acum câteva decenii, va deveni, în multe cazuri, noua normă climatică”.


Experții internaționali atrag atenția că vara anului 2020 ar putea aduce temperaturile cele mai ridicate din istorie. Administrația Națională a Oceanelor și Atmosferei din Statele Unite (NOAA) estimează în Raportul global pentru climă, lansat în luna martie, că sunt 75% șanse ca 2020 să fie unul dintre cei mai călduroși ani de când au început măsurătorile temperaturilor.

Iar fenomenele extreme au loc pe tot globul. De pildă, serviciile de meteorologie americane au anunțat că sezonul 2020 al uraganelor va avea probabil o intensitate „peste normal” în Oceanul Atlantic, specialiştii prognozând trei până la şase uragane de categorie 3 sau superioară, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Pandemia, care a dus la oprirea activității industriale masive, nu a avut un rol decisiv în temperarea fenomenelor extreme. Mai mult, pandemia punctează „dezechilibrele provocate de o creștere a concentrației dioxidului de carbon și a celorlalte gaze cu efect de seră în atmosferă pentru că, deși am avut această întrerupere de activitate și o scădere a emisiilor [din cauza pandemiei], ne vin din urmă concentrațiile pe care le-am acumulat prin activitățile noastre trecute”, mai subliniază Roxana Bojariu.

Facebook Forum

VIDEO

Bulgarii protesteză împotriva construcțiilor ilegale din arii protejate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:04 0:00
XS
SM
MD
LG