Până luni seara nu a fost clar dacă creșele și afterschool-urile rămân sau nu deschise, autoritățile, în frunte cu prefectul Capitalei, dând ordine care se băteau cap în cap.
Dacă părinții trebuie să vadă cine poate sta acasă cu copilul pentru a se asigura că știe să se conecteze la cursurile școlii online, în special pentru clasele mici, pentru unele companii se pune problema „dispariției” temporare, de azi pe mâine, a angajaților.
Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, în București sunt aproximativ 181.000 de copii cu vârste cuprinse între 3 și 12 ani, deci cei ai căror părinți ar putea fi solicita să stea acasă cu ei.
„Situația este un pic discutabilă. Nimeni nu neagă dreptul părintelui de a avea grijă de copilul său, acesta este un drept fundamental. Problema este că încurcă foarte mult activitatea unor angajatori”, argumentează, pentru Europa Liberă, analistul economic Adrian Bența, care dă și un exemplu: „să spunem că o societate are nevoie de un salariat cu care să facă o lucrare și acel salariat spune că, pe termen nedefinit, el va sta acasă pentru a avea grijă de copil. Acel salariat nu mai realizează lucrarea pentru care a fost angajat, iar respectiva societate poate avea mari probleme în a preda proiectele către clienți sau poate va fi nevoit să facă angajări”.
Deși nu se poate cuantifica deocamdată un impact economic clar, cele mai afectate ar putea fi companiile cu activități unde nu este posibilă munca de acasă, cum ar fi cele de producție sau de servicii și transport, subliniază analistul economic.
Pe de altă parte, unele firme, având experiența starii de urgență din primăvară, au pregătite niște colace de salvare.
„Unii dintre ei vor lua concedii medicale sau ce concediu de odihnă le-a mai rămas de luat (...) Vom discutam mâine. Dacă vor fi doar 2-3 angajați [care solicită acest lucru, n.r.] nu vor fi probleme. În perioada stării de urgență am fost închiși, apoi am lucrat în ture. Se poate face și acum așa, în ture, pentru cei care au copiii la școală. Le mai putem suplimenta și noi veniturile”, ne-a explicat directoarea de producție a unei companii autohtone de mase plastice, care a dorit să își păstreze anonimatul.
Ea a precizat că, deocamdată, nu au venit angajații să o anunțe că au nevoie de zile libere din cauză că trebuie să aibă grijă de copiii lor care fac școala online: „s-au pregătit probabil, se așteptau la surprinze din astea și s-au pregătit cu bunici, cu bone, cum au putut”.
Într-adevăr, unii părinți care nu pot sta acasă, dar care nu pot apela nici la bunici, au ales varianta afterschool-ului privat: „Afterschool-ul a cerut o taxă suplimentară pentru școala online. Eu trimit copilul acolo de la ora 8 cu laptopul, ca și cum l-aș duce la școală. Acolo se conectează la școala online sub supraveghere, temele le corectează tot cei de la afterschool. Eu iau copilul când termin serviciul”, ne-a povestit un tătic pentru care varianta lucrului de acasă nu este posibilă.
Pe de altă parte, alți părinți care lucrează de acasă preferă să se sprijine și pe bunăvoința bunicilor, dar să continue să lucreze și să nu ceară zile libere plătite de către angajator, așa cum permite Guvernul, urmând ca angajatorul să își recupereze sumele de la fondul de șomaj. „Decât să primesc mai puțin bani, mai bine lucrez de acasă și îmi ajut și copiii, chiar dacă e mai greu”, spune o mămică a doi copii, unul la grădiniță și altul în clasa a III-a, mărturisind că este norocoasă pentru că se bucură și de ajutorul mamei ei.
Părinții, care au copii de grădiniță și de școală, cu vârsta de până la 12 ani, sau dacă au copii cu dizabilități de până în 26 de ani, indiferent că sunt angajați la stat sau la privat, au dreptul să solicite zile libere plătite de către angajator. Valoarea indemnizației este de 75% din salariul brut, dar fără a depăși 75% din salariul mediul brut pe economie.
Sunt și categorii de angajați care nu au dreptul la zile libere chiar dacă au copii care învață în sistem online: cei din sistemul de ordine publică, din apărare și din sistemul medical. Ei vor primi înschimb un spor la salariu, echivalentul sumei care li s-ar fi cuvenit dacă rămâneau acasă prin zile libere plătite.
„Apare aici și o problemă de suportare a cheltuielilor cu cu indemzațiile pentru acesți anjagați. Guvernul a zis că se suportă din bugetul fondului de șomaj, dar a pus angajatorul să facă aceste plăți, și abia apoi ei pot să deconteze de la stat. Lucrurile nu sunt atât de plăcute”, explică Adrian Bența.
În opinia lui, companiile se vor afla în dificultate din două motive:
- compania se baza pe munca făcută de un angajat, care acum se află în imposibilitatea de a-și mai face treaba fiindcă trebuie să stea acasă pentru școala online a copilului
- tot compania este cea care trebuie să îi asigure, în primă fază, plata indemnizației, până când statul îi va restitui banii pentru acea perioadă.
Facebook Forum