Linkuri accesibilitate

Curajul de a reforma sistemul de pensii. De ce nu îl au politicienii?


Premierul Florin Cîțu și liderul PNL Ludovic Orban nu îndrăznesc să spună clar dacă își asumă politic reformele prevăzute în PNRR la sistemul de pensii.

Reforma sistemului de pensii trebuie făcută nu pentru că ne-o cere Comisia Europeană, ci pentru că altfel sistemul va intra în colaps. Tema e sistematic pe agenda guvernelor României. Acum, ea apare și în Planul de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care România poate primi 29,2 miliarde de euro.

Imediat după apariția în spațiul public a principalelor reforme din domeniul pensiilor luate în calcul în Planul care asigură alocarea fondurilor europene pentru redresare după pandemie, în România au curs dezmințirile din partea ministrului Muncii, Raluca Turcan. Dar ce înseamnă „reforma” pensiilor și cum îi va afecta ea pe beneficiari?

În principal, Comisia Europeană cere guvernului ca sistemul de pensii să devină unul sustenabil, deci să se „închidă”, cum spun specialiștii consultați de Europa Liberă - mai exact, cheltuielile să se mențină la actualul nivel.

În PNRR scrie una, politicienii zic alta

În PNRR sunt prevăzute câteva puncte importante pentru echilibrarea sistemului de pensii, care au produs însă un întreg scandal, nu numai în spațiul public, ci chiar și în interiorul Coaliției:

  • Eliminarea posibilității de pensionare anticipată;
  • Majorarea vârstei standard de pensionare până în 2035. Acum este 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Ar urma să fie corelată cu speranța de viață;
  • Înghețarea pensiilor la nivelul actual, dar cu creșteri țintite pentru pensiile minime;
  • Schimbarea modului de calcul a pensiei, bazat pe o formula stabilă și o indexare automată, cu eliminarea indicelui de corecție;

Raluca Turcan a contrazis, într-o măsură, cele apărute în varianta PNRR vehiculată în spațiul public, spunând că reformele se fac la Ministerul Muncii și că mărirea stagiului minim de cotizare la pensie este o „minciună gogonată”.

Nu s-a discutat creșterea vârstei de pensionare. Discutăm constant despre opțiunea pentru a rămâne în viața activă, ceea ce este total diferit. Opțiune poți face și acum, doar că ai nevoie de acord și să rămâi mai mult la muncă de la an la an. Uitându-ne la cifre, am constatat că peste 100.000 de oameni peste 65 de ani preferă să rămână în continuare în activitate, ne-am gândit să lăsăm această opțiune.

În privința stagiului de cotizare e absurd să spui sau cineva să iasă în spațiul public să vehiculeze creșterea stagiului minim de cotizare de 15 ani în condițiile în care acum stagiul de cotizare maxim e de 35 de ani. Sunt niște minciuni atât de gogonate, încât te întrebi cât se mai pot rostogoli în spațiul public.", a declarat Raluca Turcan.

O problemă veche de 20 de ani

De fapt, problemele pe care executivul încearcă să le îndrepte acum datează de circa 20 de ani, ultimele „reforme” având loc în anul 2001 (Legea 19), când s-a introdus principiul contributivității, și în 2019 când PSD a schimbat legea. Principiul contributivității a suferit derogări prin introducerea unor categorii privilegiate și a pensionarii anticipate pentru acestea, ceea ce a constituit unul din factorii care au dezechilibrat sistemul. Legea Olguței Vasilescu urmează să fie abrogată, potrivit PNRR.

Deocamdată însă, lucrurile nu sunt deloc clare, pentru că toți cei implicați - Florin Cîțu, Raluca Turcan și Cristian Ghinea - refuză să dea amănunte despre ceea ce își va asuma cu adevărat România la Bruxelles în ce privește pensiile, chestiunea fiind delicată din punct de vedere politic. Singurul care a admis că s-a discutat despre creșterea vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare a fost Ludovic Orban, care a contrazis-o astfel pe Raluca Turcan.

Sigur că avem discuții legate și de stagiul de cotizare și de vârsta de pensionare, dar urmează să se ia decizii”, a spus Orban, care a insistat că nu s-a luat nicio decizie, deși lunea viitoare guvernul trebuie să trimită la Bruxelles forma finală a PNRR.

De altfel, în Parlament, premierul Cîțu a prezentat un „rezumat” al PNRR-ului, în care la capitolul pensii figurează exact trei rânduri: ”Pensiile speciale sunt limitate. Un sistem nou bazat pe o formulă stabilă de beneficii și o indexare automată a pensiilor”.

Ce ar însemna reforma pensiilor?

Problemele sistemului de pensii sunt structurale: prea puțini contributori și prea mulți pensionari, ceea ce generează o problemă de sustenabilitate financiară, care se va agrava în anii următori, mai ales începând din 2030, prin pensionarea așa-numiților „decreței”, spune pentru Europa Liberă Ionuț Dumitru, economist-șef la Raiffeisen Bank și fost președinte al consiliul Fiscal.

„​Vor ieși cohore mari la cel moment, iar dacă acum lucrurile sunt nesustenabile, atunci vor deveni dramatice. O reformă adevărată înseamnă să stimulezi creșterea numărului de contributori, adică să stimulezi piața forței de muncă, să aduci cât mai multe venituri la bugetul de asigurări sociale. Avem foarte puțini salariați care plătesc taxe și impozite în totalitate, la nivelul maxim, dar aveam și o parte din contributori care au alte forme de venit și plătesc mult mai puțin sau deloc, cei din construcții, IT, PFA, PFI, microîntreprinderi care maschează venituri salariale și nu plătesc taxe și impozite. Avem categorii exceptate și regimuri preferențiale care diluează foarte mult baza de impozitare și după aceea ne mirăm de ce nu încasăm la bugetul de stat”.

Nu cred că există nicăieri în lume pensionari la 40 și ceva de ani și cu pensii mai mari decât salariile.
Ionuț Dumitru

Probleme majore sunt și în privința cheltuielilor: vârsta efectivă de pensionare este mult mai mică decât media europeană, aceasta în condițiile aceluiași sistem de privilegii în virtutea căruia anumite categorii profesionale se pot pensiona și la 45 de ani. „​Nu cred că există nicăieri în lume pensionari la 40 și ceva de ani și cu pensii mai mari decât salariile. E o aberație de neconceput într-o țară normală. Să sperăm că există voință politică pentru că e o nedreptate pe care o facem pensionarilor obișnuiți”, spune Ionuț Dumitru.

Ceea ce punctează economistul ca fiind deficiențe majore ar putea fi remediate dacă, într-adevăr, angajamentele din PNRR ar fi aplicate.

Bogdan Hosu, liderul Cartelului Alfa, susține că toate partidele parlamentare au fost populiste și, pe de o parte, au făcut schimbări la principiul contributivității, iar, pe de alta, au redus contribuția la sistemul de pensii.

„​În 2001, când s-a făcut legea, contribuția angajat-angajator reprezenta 35%, iar astăzi ea reprezintă, numai pe partea salariatului, 25% din care s-a mai scos încă 3,75% pentru pilonul doi de pensii. Deci, practic, pentru pilonul 1 rămâne numai 21,25%. Adică am scos mai mult de o treime din sistem ca resursă financiară și mă mir că nu merge. Mai mult, în aceeași lege era prevăzut în mod expres că orice cetățean care are un venit anual de cel puțin 3 salarii minime pe economie/lună, trebuie să fie contributor la pilonul 1. Dar, în această perioadă au fost scoase o multitudine de categorii profesionale, cele bănoase, cum sunt notarii, avocații, cum au fost parlamentarii o bună bucată de timp. Evident că sistemul suferă”.

În viziunea liderului de sindicat, eliminarea pensionării anticipate și corelarea vârstei de pensionare cu speranța de viață, așa cum apar ele în PNRR și se discută la nivel politic, sunt forme de a reduce pensia viitorilor pensionari ca să se încadreze în actualele cheltuieli pentru pensii. „​Au o țintă clară: să nu mai crească fondul de pensii, să ne încadrăm în el”, spune Bogdan Hosu.

Pe termen scurt, dacă se vor aplica aceste măsuri, Bogdan Hosu susține că pensiile viitoare vor scădea

„​PNL vrea, de fapt, să nu schimbe sistemul de impozitare, dar în același timp să se încadreze în anvelopa existentă, de 90 miliarde lei/an. În aceste condiții, există o decizie a CCR care spune că deciziile de pensionare nu mai pot fi schimbate în jos ci doar în sus, așa că rezultatul este că îi va afecta pe ceilalți care vor ieși la pensie, micsorându-le pensia”.

Risc politic greu de asumat

Totuși, despre necesitatea reformării sistemului de pensii există aproape un consens, chiar dacă soluțiile pot fi diferite. În mod clar, așa cum au avertizat încă de acum zece ani Comisia Europeană și FMI, sistemul poate să intre în colaps dacă nu se iau măsuri radicale.

În afară de problema „decrețeilor” care va greva puternic sistemul de pensii în viitorul nu prea îndepărtat, pe termen scurt urmează o perioadă dificilă. Nu poate fi susținut un deficit de 7 % din PIB numai din creșterea economică, pentru că problemele sunt structurale, ne spune Ionuț Dumitru.

„​Urmează un context global care ne va forța să facem lucrurile. În anii anteriori am avut dobânzi extrem de scăzute peste tot în lume , lichiditate excedentară peste tot, în momentul de față economiile își revin, inflația începe să crească, ați văzut că e o discuție peste tot, nu numai în România ci și în SUA, inevitabil dobânzile vor crește. Cum poți să finanțezi un deficit atât de mare, de 7% din PIB, cu dobânzi în creștere? Deci, trebuie să faci reforme fiscal- bugetare care includ și sistemul de pensii. Nu poți să supraviețuiești cu venituri fiscale de 27% din PIB când Europa are o medie de 40%. Problema noastră nu e rezolvabilă numai prin creșterea economică, pentru că problemele sunt structurale”.

Reforma sistemului de pensii este însă un subiect foarte delicat, nepopular, dar și greu de manageriat în ce privește pensiile speciale, apărate de diverse decizii ale Curții Constituționale. Riscul pentru partidul care se încumetă să se atingă de ele sau să mărească vârsta de pensionare este major.

„​E un risc creșterea vârstei de pensionare, eu nu văd partidul politic care își va asuma un asemenea risc politic”, spune Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri.

Romania Ludovic Orban Raluca Turcan
Romania Ludovic Orban Raluca Turcan

De aici provin, probabil, și ezitările sau contrazicerile politicienilor, care caută să amâne o decizie sau să o „împacheteze” cât mai puțin exploziv. Cu toate acestea, „cu sau fără PNRR sunt lucruri pe care trebuie să le facem. Ne place în România să dăm vina pe cineva, că ne obligă FMI, că ne obligă Comisia Europeană, acum PNRR-ul. Trebuie spus răspicat, acestea sunt reforme pe care oricum trebuia să le facem, sunt lucruri logice și raționale. Sunt nepopulare, dar nu avem încotro. Nu poți să susții un sistem care trăiește pe deficit, asta înseamnă că ne împrumutăm și luăm din bunăstarea copiilor noștri”, concluzionează Ionuț Dumitru.

Vârsta reală de pensionare și vârsta oficială

Așa cum arată datele Casei Naționale de Pensii, în România vârsta reală de pensionare este mult sub cea standard. Astfel, femeile ies la pensie în mod efectiv la 59 de ani, iar bărbații la 60, cu 4 si, respectiv, 5 ani sub vârsta legală.

România se află în linie cu alte țări europene, unde vârsta legală este de 65 de ani în medie, iar tendința este de creștere a acestei vârste.

Vârsta de pensionare în Uniunea Europeană (datele Consiliului European):

XS
SM
MD
LG