Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, are dreptul să dizolve Parlamentul, a decis joi Curtea Constituțională.
Este încă un pas spre consolidarea puterii președintelui pro-european de la Chișinău, ale cărui puteri sunt limitate în republica parlamentară.
Pro-europeana Maia Sandu are dreptul de a dizolva parlamentul și de a convoca alegeri anticipate.
Reprezentanții legislativului, dominat de socialiști, au încercat să convingă Curtea Constituțională că dizolvarea parlamentului ar fi nemotivată, spunând că șefa statului a înaintat de fapt de două ori candidați neagreați de majoritatea parlamentară, iar existența posibilității reale de a învesti un guvern ar cântări mai mult decât expirarea celor trei luni prevăzute pentru învestitură.
„Considerăm că sancțiunea dizolvării parlamentului este una inaplicabilă pentru moment, ori parlamentul este unul funcțional, iar toate criticile din sesizare se referă preponderent la calitatea legilor adoptate, la calitățile personale și profesionale ale membrilor parlamentului, și nicidecum la voința de a acorda votul de încredere viitorului guvern. Parlamentul refuză să creadă că într-un stat de drept poate fi sancționat pur din considerente politice, motiv pentru care solicit înălțimii voastre să aprecieze maxim obiectiv circumstanțele descrise”, a afirmat în fața curții Lilian Enciu, reprezentantul legal al parlamentului.
Președinta Maia Sandu, care s-a prezentat personal în fața curții, a spus că a încercat de două ori să ofere un guvern țării, dar parlamentul, l-a respins de fiecare dată.
„Aș putea să vorbesc mult aici despre cum a fost ales acest Parlament, prin aplicarea sistemului electoral mixt adoptat contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția, despre traseismul mai multor deputați, despre numărul mare de legi adoptate de actualul Parlament în ultimele luni și declarate neconstituționale, despre adoptarea legilor fără acoperire financiară și cu aviz negativ de la Guvern... Dar pentru că aceste constatări nu sunt strict juridice și ar putea depăși competența Curții Constituționale, nu o să continui... Sunt conștientă de faptul că dizolvarea Parlamentului poate fi aplicată doar în ultimă instanță, când toate celelalte căi de soluționare a crizei politice au fost epuizate. Noi astăzi ne aflăm exact în această situație de ultimă instanță”, a spus Maia Sandu.
Curtea i-a dat dreptate președintei Sandu, cu trei voturi în favoarea întrunirii circumstanțelor de dizolvare a parlamentului și două opinii separate, una a fostului deputat socialist Vladimir Țurcanu.
Domnica Manole a explicat ulterior că nu e de competența Curții să evalueze oportunitatea, ci doar întrunirea circumstanțelor prevăzute de Constituție pentru dizolvarea Parlamentului.
„Se poate susține că fracțiunile parlamentare au avut în mod rezonabil posibilitatea de a propune un candidat, iar omisiunea lor de a-și exercita această competență nu poate fi imputabilă altor autorități. Curtea a observat că termenul de trei luni pentru formarea guvernului a început să curgă de la 23 decembrie 2020, adică data demisiei dlui Ion Chicu, și a expirat pe 23 martie 2021, fără a fi format un guvern nou. Curtea a constat întrunirea circumstanțelor constituționale care justifică dizolvarea Parlamentului.”
După victoria de anul trecut din prezidențiale, Maia Sandu a promis că va face tot posibilul pentru înlocuirea actualului Parlament, văzut ca o piedică în calea reformelor anticorupție.
O dizolvare înainte de termen se poate întâmpla, pe de altă parte, dacă legislativul nu reușește să scoată legi sau să învestească un guvern, timp de trei luni și din cel puțin două încercări.
Socialiștii, care controlează majoritatea, au încercat s-o forțeze pe Sandu să le înainteze propunerile lor de premieri, dar cu puțin timp înainte de încheierea celor trei luni, Sandu a obținut o victorie tactică atunci când a profitat de auto-retragerea candidului susținut de ei și a reușit să-și înainteze propriul premier, care nu a fost însă învestit în urma boicotării socialiste a ședinței.
Anticipând ședința de azi, socialiștii au mai semnalat că se vor opune anticipatelor, chiar în condițiile unui parlament dizolvat, însă nu au precizat cum anume au de gând să o facă.
Maia Sandu, pe de altă parte, va trebui să decidă dacă emite imediat decretul, în condițiile în care starea de urgență intrată în vigoare la începutul acestei luni nu permite o dizolvare imediată a legislativului, sau îl amână pentru începutul lunii iunie, la expirarea stării de urgență.
Majoritatea parlamentară din R. Moldova este formată din deputații PSRM (socialiști) ai lui Igor Dodon, și cei ai Partidului Șor, care reprezintă interesele populației rusofone. Cel din urmă a fost întemeiat de fugarul Ilan Șor, fost primar al Orheiului, condamnat în primă instanță la peste șapte ani de închisoare pentru „furtul miliardului” din Banca de Economii a Republicii Moldova.
Șor a fugit din țară în iunie 2019, odată cu oligarhul Vladimir Plahotniuc, sub presiunea dosarului privind frauda bancară de un miliard de dolari din economiile populației, care reprezintă 12% din produsul intern brut (PIB) al Moldovei. Reținut în mai 2015, Ilan Șor a fost condamnat în primă instanță, în mai 2017, la șapte ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.
Coaliția „ȘorDon” ar avea ca obiectiv, spun analiștii, destabilizarea Moldovei, având ca țintă finală federalizarea ei, pentru a o face mai ușor de exploatat financiar din interior, de rețelele de contrabandă controlate de Șor, Plahotniuc, iar acum de Dodon.
Celălalt scop ar fi menținerea țării sub controlul Moscovei, de sub puterea căreia încearcă să se elibereze din decembrie 1991 încoace, odată cu desființarea URSS.
