Anunțul ÎCCJ vine după ce Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, un proiect de lege care aduce schimbări semnificative legii cetăţeniei române (21/1991). Legea a fost trimisă la Președinție pentru promulgare. Promulgarea poate avea loc doar după decizia Curții Constituționale.
Noile modificări aduse legii cetățeniei prevăd actualizări în procedurile de obținere a cetățeniei române. Printre acestea, se numără prevederea că persoanele străine căsătorite cu cetățeni români de cel puțin 10 ani pot aplica pentru cetățenie, chiar dacă nu locuiesc în țară. Legea în vigoare în prezent prevede că un străin căsătorit cu un român/româncă poate primi cetățenie română doar dacă a locuit cel puțin cinci ani în Romania.
Proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților scurtează termenele de acordare a cetățeniei dacă solicitantul provine dintr-o țară UE sau din Elveția, dacă s-a născut pe teritoriul României sau dacă a dobândit statutul de refugiat și dovedește o integrare bună în societate.
Condițiile generale impuse solicitantului de cetățenie română
- Are dreptul de şedere pe termen lung ori al dreptului de rezidenţă permanentă, în România, în condiţiile legii, şi locuieşte legal pe teritoriul României de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român şi convieţuieşte cu acesta, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei;
- Dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român şi ataşament faţă de valorile supreme ale acestuia, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins sau a sprijinit asemenea acţiuni;
- A împlinit vârsta de 18 ani;
- Are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor;
- Este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune;
- Cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;
- Cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional.
Sursa: Legea cetățeniei în forma adoptată de Camera Deputaților
Persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine, indiferent de țara de domiciliu.
Cererile de acordare sau de redobândire a cetățeniei române pot fi depuse și la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din țara unde solicitantul are domiciliul.
Pot obține cetățenie fără să cunoască limba română persoanele care au fost cetățeni români și care solicită redobândirea cetățeniei și persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani la data depunerii cererii.
Legea adoptată de Camera Deputaților prevede și proceduri pentru solicitanții de cetățenie în situații speciale, cum ar fi cele cu handicap fizic.
Actul normativ mai prevede măsuri care să împiedice obținerea în mod fraudulos a acesteia. Astfel, sunt prevăzute verificări biometrice, fotografia feței și amprentele a două degete, pentru persoanele care solicita acordarea cetățeniei române.
„Proiectul (...) introduce verificări biometrice în procesul de acordare a cetățeniei române prin implementarea unor procese verificabile și sigure pentru a garanta că toți solicitanții de cetățenie au identitate confirmată biometric înainte de a li se acorda cetățenia română și, ulterior, la eliberarea actului de identitate sau a documentului de călătorie românesc”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege adoptat la Camera Deputaților.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
