Auditul denumit „Gestionarea resurselor de medicamente în perioada pandemiei” arată că Ministerul Sănătăţii „a avut o preocupare relativ constantă în asigurarea cadrului legislativ specific pandemiei de covid”, însă unele planuri de acţiune au fost întreprinse cu întârziere.
Acest lucru a făcut ca pacienții să nu aibă acces rapid la cele mai adecvate forme de tratament. În plus, nici spitalele nu au fost pregătite cu tot ce trebuie.
Curtea de Conturi a precizat într-un comunicat de presă că centrele de evaluare Covid au fost create cu întârziere faţă de debutul pandemiei, „ceea ce a condus la suprasolicitarea unităţilor medicale spitaliceşti”.
„Cantităţile de medicamente specifice în tratamentul afecţiunilor asociate Covid-19 comandate au fost dependente, potrivit clauzelor din acordurile cadru, de cantităţile pe care furnizorul le avea disponibile în ţară la data semnării contractelor subsecvente, iar în cazul medicamentelor achiziţionate prin procedura centralizată la nivelul Uniunii Europene, de cantitatea repartizată României pe anumite criterii”, a transmis Curtea de Conturi.
Curtea de Conturi notează că Ministerul Sănătăţii a achiziţionat cinci tipuri de medicamente necesare pentru tratarea pacienţilor cu Covid, în valoare de 1,2 miliarde de lei, din care achiziţia medicamentului Remdesivir reprezintă 73% din totalul achiziţiilor efectuate.
„Potrivit auditorilor, neasigurarea de către Minister, în anumite perioade, a cantităţii adecvate de medicamente necesare tratării pacienţilor Covid-19, precum şi modificarea continuă a protocoalelor terapeutice, sunt factori care au influenţat stocurile existente la nivel naţional şi modul de distribuire a medicamentelor”, susține Curtea de Conturi.
„De asemenea, lipsa monitorizării detaliate de către Ministerul Sănătăţii a stocurilor cu medicamente specifice Covid-19 sau suport Covid-19, respectiv antivirale, antiinflamatorii şi imunomodulatoare existente la unităţile sanitare spitaliceşti a afectat următoarele achiziţii de medicamente specifice şi, implicit, asigurarea unei corespondenţe a necesarului pentru fiecare tip de medicament”, arată Curtea de Conturi.
Creșterea numărului de paturi ATI pentru covid a avut impact negativ asupra celorlalți bolnavi
Faptul că Ministerul Sănătăţii a realizat adaptarea numărului de paturi ATI la necesităţile urgente pandemice şi a mărit acest număr de paturi pentru bolnavii de covid a avut impact negativ asupra serviciilor medicale non-covid.
„Un element important a constat în lipsa unui plan de gestionare a spaţiilor spitaliceşti care să asigure în prealabil spaţiu suficient şi special pentru tratamentul pacienţilor cu Covid-19, ceea ce a afectat capacitatea actului medical privind tratamentul pacienţilor cu Covid-19”, mai arată Curtea de Conturi.
Curtea de Conturi a făcut mai multe recomandări:
- Monitorizarea adecvată a stocurilor de medicamente Covid-19;
- Evaluarea impactului măsurilor dispuse prin planurile de acţiune pentru a determina gradul de eficienţă şi eficacitate al acestora;
- Fundamentarea bugetului alocat pentru ,,Rezerva Ministerului Sănătăţii” să se efectueze pe baza unei analize realiste şi a unei strategii definite la nivelul Ministerului Sănătăţii pentru a se evita indisponibilizarea unor fonduri alocate;
- Constituirea unui grup de monitorizare a medicamentelor cu aprovizionare deficitară care să utilizeze o abordare cu mai multe părţi interesate pentru a preveni eventualele lipsuri de medicamente, astfel încât să se efectueze o supraveghere a ofertei şi cererii de medicamente şi să se identifice medicamentele alternative;
- Constituirea şi revizuirea Rezervei de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide şi alte materiale specifice pentru situaţii speciale, cu respectarea cantităţilor de produse tehnico-medicale prevăzute de actele normative incidente;
Elaborarea şi implementarea unei proceduri/metodologii de repartizare a medicamentelor din Rezerva Ministerului Sănătăţii pentru situaţii speciale precum şi de monitorizare a modului de utilizare a acestor medicamente.
