Datele de la ANAF îl contrazic pe premierul Ciucă. De ce explicațiile privind gaura de 20 de miliarde din buget nu au susținere economică

La început de martie, Guvernul a realizat că veniturile la buget erau cu 20 de miliarde de lei mai mici decât estimase în decembrie. Premierul Ciucă a cerut ministerelor reducerea cheltuielilor și a găsit și vinovații: marii contribuabili, care nu și-au plătit dările la stat, și slaba colectare.

Europa Liberă a solicitat Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) o situație a datoriilor la 31 martie 2023. A rezultat că arieratele erau de 83 de miliarde de lei (16,8 miliarde de euro).

Printre firmele cu cele mai mari datorii sunt tocmai cele deținute de stat. În plus, mare parte a arieratelor sunt istorice și imposibil de recuperat.

„Deficitul aparține preponderent marilor contribuabili. Fac un apel public către marii contribuabili să-și plătească datoriile către stat și în același timp dau o sarcină instituțiilor să facă în așa fel încât să asigure colectarea acestor venituri”, spunea premierul Nicolae Ciucă în deschiderea ședinței de Guvern din 20 aprilie 2023.

Firma cu cele mai mari datorii la 31 martie 2023 este tocmai una de stat, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu.

De altfel, companiile de stat reprezintă o cincime din arieratele totale din economie, confirmă, pentru Europa Liberă, profesorul de Economie Bogdan Glăvan.

„Ponderea arieratelor companiilor de stat în totalul plăților restante la nivelul întregii economii este superioară contribuției aduse de acestea la activitatea economică din România", mai adaugă Bogdan Glăvan.

Îți mai recomandăm

Guvernul vrea să facă rost de 20 de miliarde de lei fără să taie salarii, să crească taxe sau să renunțe la investiții

Situația a fost semnalată chiar de Consiliul fiscal, într-o analiză pe 2021. Acesta remarcă și o performanță mai bună a companiilor private în 2021, față de 2020.

„Evoluția clasamentului societăților cu cel mai mare volum de plăți restante indică o cronicizare a problemei arieratelor în anumite sectoare, o serie de companii publice continuând să se regăsească an de an în acest clasament. În ceea ce privește arieratele companiilor private, și acestea au avut o evoluție favorabilă, diminuându-se cu 7,6% (-5,3 mld. lei) față de anul 2020” - Consiliul Fiscal.

Compania CFR Marfă, prima pe lista rușinii

Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă - CFR Marfă are restanțe fiscale de 1,67 miliarde de lei.

Cea mai mare sumă e datorată la bugetul de stat, aproape 1,1 miliarde de lei, 280 de milioane sunt datoria la bugetul asigurărilor sociale, iar restul la bugetul de sănătate.

CFR Marfă este în procedură de concordat preventiv, până în 2025, decizie luată la începutul acestui an. Acest lucru înseamnă că societatea nu poate fi executată silit și că va putea să-și achite datoriile pe baza unui plan de restructurare aprobat de un judecător sindic. Procedura se aplică pentru evitarea insolvenței.

Compania este condusă din 2022 de Daniel Apostolache, un alt manager numit de Ministerul Transporturilor cu mandat prelungit la câteva luni.

Conform legii guvernanței corporative, pentru desemnarea managerului companiei publice trebuia organizată o selecție, iar acesta ar fi urmat să aibă contract pe criterii de performanță.

Filiera italiană a tutunului, legături cu omul de afaceri Ioan Niculae

În topul firmelor cu mari datorii la stat regăsim două care au legătură una cu cealaltă, și amândouă cu fosta industrie a tutunului din România.

Galaxy Tobacco SA, cu datorii de 1.472 de milioane de lei este fosta Societate Națională a Tutunului. Firma este deținută acum de un holding din Cipru și CTS Tobacco LTD. Holdingul cipriot a fost reprezentat în România de Elvio Celestini, actionarul firmei Italia Tobacco Production SRL. Prin acționariatul său a trecut și omul de afaceri Ioan Niculae, printr-o firmă a sa și a fiului lui Elvio Celestini, Antonello.

Cea de-a doua firmă cu datorii uriașe, Italia Tobacco Production SRL are dări neplătite în valoare de 1.478 milioane de lei. Firma este în faliment și îi are ca acționari pe Rodica Cristina Gament, Rossi Manlio și, același, Elvio Celestini.

Privatizarea fostei Societăți Naționale a Tutunului este asociată lui Ioan Niculae, omul de afaceri condamnat, în februarie 2021 la 5 ani de închisoare în dosarul Interagro.

Dosarul Galaxy Tobacco

În urmă cu 13 ani, în dosarul Galaxy Tobacco au fost acuzați, potrivit DNA:

• Vasile Duță, administrator şi director general, şi Antonello Celestini, preşedinte şi acţionar, la SC GALAXY TOBACCO SA, pentru evaziune fiscală;
• Grațiela Denisa Iordache, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi Livia Bădescu, şef serviciu în cadrul Direcţiei de legislaţie în domeniul accizelor din cadrul MFP, pentru complicitate la evaziune fiscală;
• persoana juridică SC GALAXY TOBACCO SA (fosta Societate Naţională „Tutunul Românesc”), pentru evaziune fiscală;

Procurorii au calculat și prejudiciul total adus bugetului de stat care, în 2010, fusese evaluat la 186.173.777,29 lei (aproximativ 44 de milioane euro).

Tribunalul București i-a achitat în 2012 pe toți inculpații, decizie menținută și de Curtea de Apel București. Ministerul Finanţelor Publice prin ANAF - Garda Financiară s-a constituit parte civilă cu suma reprezentând prejudiciul total, respectiv TVA şi accize neachitate. Procesele sunt încă pe rol.

Alte companii de stat în topul datornicilor

O datorie de peste 1.400 de milioane de lei are și o altă societate deținută de stat, Compania Națională a Huilei SA, aflată în insolvență. În 2010, conform digi24.ro, CNH datora bugetelor de stat 1 miliard de euro, dar între timp statul a șters o parte din datorii.

Alte obligații fiscale neplătite:

• Compania Națională a Uraniului - 155 de milioane de lei;
• Compania Locală de Termoficare Colterm Timișoara - 112 milioane de lei;
• Complexul Energetic Hunedoara - 759 de milioane de lei;
• SNCFR - aproape 675 de milioane de lei;
• TAROM - 95 milioane de lei;
• Societatea Națională a Cărbunelui - 400 de milioane de lei.

Economistul Bogdan Glăvan crede că o parte din bani ar putea fi recuperată, dar e nevoie de măsuri drastice - privatizare, comasare, eficientizare.

„Dacă statul are propriile companii și ele merg în pierdere și generează arierate e absurd să crezi că statul le va recupera, că nu avea acum. Statul nu poate recupera de la el însuși decât dacă aceste companii își stopeaza pierderile. Trebui schimbat managementul, privatizate și comasate. Din sutele de companii de stat, doar cinci sunt relevante în economie. Restul sunt, în general, pe pierdere”, sintetizează Bogdan Glăvan .

Cazul special al Unifarm SA

Unifarm SA datorează bugetului de stat 1.333 de milioane de lei. Datoria este, de fapt, un împrumut primit de companie în pandemie pentru a achiziționa materiale și echipamente sanitare.

Doar că, potrivit Curții de Conturi, care a controlat achizițiile făcute în pandemie:

„Fondurile au fost gestionate defectuos, atât prin efectuarea unor achiziții de echipamente și materiale sanitare de la firme intermediare, la prețuri supraestimate, cât și prin efectuarea de plăți în avans. Compania nu a asigurat corespunzător și urgent rețeaua sanitară cu produse specifice combaterii pandemiei cu coronavirus”, se menționează în raport.

Ce s-a întâmplat cu materialele și echipamentele cumpărate am aflat din raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind achizițiile publice în sectorul sanitar în timpul pandemiei - în depozitele Unifarm, în ianuarie 2023, existau produse expirate în valoare de 435 de milioane de lei și deteriorate în valoare de aproape 84 de milioane de lei.

În același raport se menționează că, reprezentantul Unifarm SA, Dobre Adrian Marius, director al companiei din februarie 2022 a declarat membrilor comisiei parlamentare că „urmare a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, s-au demarat demersuri legale pentru recuperarea tuturor prejudiciilor suferite de companie prin neexecutarea sau executarea defectuoasă a contractelor aferente perioadei COVID, într-un număr de 21 de dosare, cu prejudicii totale în sumă de 230.538.215,30 lei și 192.162,34 euro”.

Îți mai recomandăm

Câștigătorii pandemiei | Miliarde de euro pentru firmele de medicamente și echipamente medicale

Fostul director UNIFARM, responsabil de achizițiile din pandemie, Adrian Ionel a fost trimis în judecată de DNA cu acuzația de luare de mită.

În iulie 2022, Adrian Ionel a fost condamnat de Tribunalul București la 6 ani şi 8 luni de închisoare cu executare.

Procurorii susțin că a cerut o mită de 760.000 de euro de la reprezentanţii unei firme, în schimbul atribuirii unui contract de achiziţie de echipamente de protecţie împotriva infectării cu noul coronavirus, respectiv 250.000 de combinezoane şi trei milioane de măşti chirurgicale. Decizia instanţei nu a fost definitivă, iar apelul este pe rol la Curtea de Apel București.

În acelaşi dosar este judecată și Daniela Lizica Maria Radu, fost şef serviciu comercial al Unifarm SA. Ea a fost condamnată în primă instanță la 4 ani şi 4 luni închisoare cu executare pentru abuz în serviciu şi fals intelectual.

Arierate 2016 vs. 2023

Potrivit premierului Nicolae Ciucă, o problemă e și colectarea, de aici vine deficitul din buget care a dat peste cap planurile financiare pentru 2023.

„Am luat decizia ca la nivelul Guvernului, sigur, o decizie pe care am discutat-o și în coaliție, să identificăm acele măsuri fiscale prin care să chibzuim mai bine cheltuielile, astfel încât să ne asigurăm că la finalul anului ne încadrăm în limitele de deficit și vreau să dau câteva detalii. Toate aceste măsuri au survenit din momentul în care, la finalul primului trimestru am constatat că există un deficit în colectare.” - Nicolae Ciucă, în deschiderea ședinței de Guvern din 20 aprilie.

Pentru a avea o imagine completă asupra nivelului arieratelor care trebuie recuperate și a ponderii lor în situația lipsurilor bugetare surpriză de la început de 2023, Europa Liberă a făcut o comparație cu date din trecut. Singurele informații complete oficiale pe care le-am putut găsi sunt din 2016.

Totalul obligațiilor fiscale neachitate la sfârșitul primului trimestru din 2023 este de 83 de miliarde de lei.

Totalul obligațiilor fiscale neachitate la sfârșitul primului trimestru din 2016 era de 89,2 miliarde de lei.

Între 2016 și primul trimestru din 2023 diferă și numărul contribuabililor.

Diferențele dintre 2016 și primul trimestru din 2023 arată mai multe arierate la nivelul acestui an, și sume strânse într-un singur trimestru care sunt apropiate de cele colectate în întregul an 2016.

Tendința pozitivă de colectare este subliniată și de profesorul de economie Bogdan Glăvan.

„În 2016 era criză, firmele își reduceau activitatea și stopau plățile pentru a supraviețui. Având crestere economica e firesc că s-au recuperat din arierate. Nu se pot recupera peste noapte, dar lucrurile merg mai bine.”

Neplata unor dări către stat, faptă penală

În septembrie 2022, profit.ro anunța că ANAF a făcut sesizări penale pentru 53.000 de contribuabili cu obligații fiscale restante.

Președintele ANAF declara la acel moment că este vorba de punerea în aplicare a unor noi prevederi legislative, intrate în vigoare pe 1 martie 2023, care incriminează ca evaziune fiscală neplata impozitelor și/sau contribuțiilor.

Reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi/sau contribuţiilor poate fi pedepsită cu închisoare de la 1 an la 5 ani, sau cu amendă.