Numărul firmelor românești dizolvate în primele șase luni din 2023 este de aproape 20.000, ceea ce înseamnă un record din 2008, de la criza financiară, arată o analiză a companiei de insolvență Sierra Quandrant, specializată în consultanță pentru insolvențe și reorganizare de companii.
Consultantul Ovidiu Neacșu, partener fondator Sierra Quadrant, vorbește la interviul #10Întrebări de la Europa Liberă despre ce înseamnă acest lucru pentru economia românească.
Consultantul spune că efectele inflației, ale creșterii costurilor operaționale și accentuarea fenomenului de dezintermediere sunt principalele motive pentru care firmele românești au probleme.
„Mediul de afaceri este mult mai sedimentat, este la un alt nivel. Practic se lucrează foarte bine acum. Numai că acum sunt eliminate practic din tranzacțiile de business firmele care au probleme legate de capitalurile proprii negative. Adică nu își pot asigura un capital de lucru pentru funcționare”, spune Ovidiu Neacșu în interviul pentru Europa Liberă.
1. Europa Liberă: Aproape 20.000 de firme românești au fost dizolvate în primele șase luni din 2023. Nu au mai fost atâtea de la criza din 2008, după cum arată o analiză a companiei dvs. De ce sunt atât de multe firme care s-au închis?
Ovidiu Neacșu: Motive sunt foarte multe. În primul rând, aici vorbim despre foarte multe IMM-uri. Sunt foarte multe firme mici, de fapt și de drept, în toată povestea ta. În primul rând, firme ce se ocupă de comerțul cu ridicat și amănuntul, reparația autovehiculelor și motocicletelor. Sunt firme care nu aveau o oarecare credibilitate în piață.
Gândiți-vă că un magazin care n-a mai putut funcționa și-a închis porțile și ce să facă cu firma? S-a dus către faliment. Și bănuiesc că, în toată povestea asta, cei care și le-au închis și-au făcut altele.
2. Europa Liberă: Exista vreun prototip al firmelor care se închid?
Ovidiu Neacșu: Nu există. Eu cred că toate firmele care se înființează se înființează cu ideea de a face profit. Numai că, la un moment dat, apar dificultăți în funcționarea activității lor și de aici intervin problemele pe care le au. În primul rând, ele nu sunt bancabile. Orice societate înființată nu este bancabilă decât dacă există un fond de investiții cu o soluție clară de a cumpăra, de a face ceva. Dar firmele astea mici nu au credibilitate în piață, mă refer la firmele nou apărute, care nu au credibilitate în piață.
Nu știu dacă pentru un salariat este relevantă balanța firmei, pentru că eu pot să intru în faliment și dacă nu plătesc datoriile către buget și ele au o valoare mai mare de valoarea prag, pot intra într-o procedură de de faliment.
Dar noi, profesioniștii în insolvență, putem să spunem dacă o asemenea firmă poate continua sau nu.
3. Europa Liberă: Cum vă explicați faptul că domeniul construcțiilor este în top atunci când vine vorba de firme închise, în condițiile în care se construiește foarte mult?
Ovidiu Neacșu: Principala problemă a firmelor care se ocupă de construcții este lipsa comenzilor, în general. Deși se construiește foarte mult, sunt puține firme care obțin lucrări de construcții.
Sunt eliminate toate firmele care au o stare de dificultate.
Antreprenorul, la rândul lui, angajează mai mulți subcontractori, iar dacă plățile nu se fac la timp, automat apar decalaje între impozitele pe care trebuie să le plătesc și încasări, și așa apar probleme.
Gândiți-vă numai la faptul că toate materialele de construcție pe care le cumpără un beneficiar sau o societate de construcții se plătesc acum cu banii pe loc. Apărând decalaje, bineînțeles că nu mai am de unde să-mi susțin activitatea.
Mediul de afaceri este mult mai sedimentat
4. Europa Liberă: În privința firmelor cu probleme, erau 42.549 de firme cu probleme în 2020, iar acum, în 2023, sunt 62.474 de firme cu probleme. Ce înseamnă firmă cu probleme? S-a deteriorat mediul de afaceri?
Ovidiu Neacșu: Nu, dimpotrivă, mediul de afaceri este mult mai sedimentat, este la un alt nivel. Practic, se lucrează foarte bine acum. Numai că acum sunt eliminate din tranzacțiile de business firmele care au probleme legate de capitalurile proprii negative. Adică nu își pot asigura un capital de lucru pentru funcționare și, dacă nu pot să lucrezi cu capitalul propriu, nu poți să apelezi la alte firme ca să-ți dea ție un credit full furnizor pentru a putea lucra.
Practic, sunt eliminate toate firmele care au o stare de dificultate.
5. Europa Liberă: Vă așteptați ca firme din orașe mari precum București, Cluj-Napoca, Constanța, Timișoara să fie în dificultate, în condițiile în care în orașele mai mari sunt mai mulți bani?
Ovidiu Neacșu: Da, în general da, pentru că aici sunt cele mai multe firme. Unde sunt foarte mulți bani, acolo se duc și antreprenorii să lucreze și atunci te aștepți la acest lucru. Deci nu cred că trebuie să fie neapărat o rețetă să fie din marile orașe, există de oriunde.
Eu cred că managerii ar trebui să să-și revizuiască modalitatea de conducere a societății în general. Adică trebuie să înveți să fii atent la durata de rotație a stocurilor, de exemplu. Trebuie să fii atent la capitalul propriu, care trebuie să fie întotdeauna pozitiv și nu negativ. Trebuie să încerci să derulezi activitatea pe o bază în care trebuie să faci profit. Nu pe hârtie, ci pur și simplu să să încasezi sumele de bani pe care le-ai facturat.
Managerii să fie mai atenți când semnează un contract și să verifice colaboratorul pe care îl au în fața sau și-l doresc să colaboreze cu el.
6. Europa Liberă: Care e rețeta unei afaceri de succes indiferent de regimul de taxare în care funcționează o companie?
Ovidiu Neacșu: Nu cred că există o rețetă. Orice business pleacă de la o idee. Problema pe care o am este că eu construiesc afacerea, ea începe să funcționeze, dar după ce a început să funcționeze, managerul trebuie să fie foarte atent la piață, la salariați, la modalitatea în care colaborează cu partenerii.
Bineînțeles că vor apărea sincope. Dar cred că managerul trebuie să învețe întotdeauna cum trebuie să-și administreze mai bine afacerea. Despre asta vorbim, adică doar despre școală și educație în business.
„Toată lumea trebuie să plătească impozit”
7. Europa Liberă: Ați văzut discuțiile din ultima săptămână privind schimbarea impozitării și a taxelor, pe care guvernul ar vrea să le adopte prin ordonanțe de urgență. În ce proporție influențează toate aceste schimbări o afacere atunci când ea este solidă?
Ovidiu Neacșu: Nu pot să comentez măsurile până nu le văd, adică până nu sunt aprobate. Până acum au fost doar discuții.
Dar ideea este în felul următor: dacă eu am avut un plan de business în care pe o perioadă de 5 ani de zile prognozăm că nu am nevoie de impozite pentru salarii sau reducerea impozitelor, cum e de exemplu în cazul IT-iștilor, și în mijlocul procesului mi se schimbă regulile jocului poate că o să am probleme.
Dar, atunci, trebuie să fiu atent cum anume modific planul de business. S-ar putea să fie o o scădere a impozitului, s-ar putea să fie o scădere a veniturilor salariaților, s-ar putea să aibă un impact asupra migrării salariaților, pentru că nu mai am salarii atât de mari aici.
Impactul nu poate fi judecat decât de acela care are business-ul și căruia i s-au modificat regulile jocului. El trebuie să-și facă un studiu asupra business-ului pe care îl are.
8. Europa Liberă: O mare discuție este dacă anumite categorii de profesioniști ar trebui să nu plătească impozite. Ar trebui scutiți IT-iștii de impozite?
Toată lumea trebuie să plătească impozit, pentru ca facilitățile se dau într-un anumit context și facilitățile se iau tot într-un alt context.
Dar varianta asta în care unii sunt mai deștepti decât ceilalți sau mai buni decât ceilalți profesional, în ceea ce fac, trebuie să fie pentru o perioadă limitată de timp. Toată lumea trebuie să plătească impozite.
9. Europa Liberă: Toate măsurile privind impozitarea despre care se discută în aceste zile, inclusiv mărirea TVA-ului, pornesc de la faptul că nu sunt bani la buget. Cum poate scăpa România de deficitul bugetar?
Ovidiu Neacșu: Prin reducerea cheltuielilor și mărirea veniturilor sau a încasărilor, este normal să fie așa. Acum să vedem ce cheltuieli se pot reduce și ce venituri se pot mări la buget.
Părerea mea este că TVA-ul nu ar trebui mărit, că, deși e o încasare directă, pe care o ai imediat, nu cred că de la TVA își mărești veniturile. Sunt alte domenii care ar trebui să fie impozitate și care nu sunt impozitate.
Se pot naște foarte multe discuții despre ce domeniu ar trebui impozitat mai mult sau mai puțin, dar părerea mea este că toți ar trebui impozitați, dar trebuie găsită modalitatea de impozitare echilibrată. Adică și marile companii, care au cifră de afaceri, plătesc impozit mai puțin, sau mai mult, dar și firmele mici plătesc un impozit mai mare sau sau mai mic. Și atunci, toată lumea caută o soluție de optimizare fiscală.
Spre asta cred că ar trebui să tindă guvernul: să găsească o soluție de optimizare fiscală prin care să nu-și mai mute veniturile și toate firmele în altă parte.
10. Europa Liberă: Războiul din Ucraina a afectat mediul de afaceri din România?
Ovidiu Neacșu: Nu cred. Cred că pe mulți i-a ajutat, în mod paradoxal. Și aici mă refer la transportatorii pe Dunăre, Portul Constanța, transportul pe șosele. Deci cred că, și e trist că spun asta, războiul ne ajută.
