„Anul acesta au promovat doar 38% dintre cei născuți acum 18 ani, deci în 2001, și care au dat Bacalaureatul. Deci, singurele cifre relevante sunt legate de procentul de copii născuți cu 18 ani înainte și care au luat Bacalaureatul”, a spus fostul ministru al Educației, pentru Europa Liberă.
Daniel Funeriu mai atrăgea atenția și că, în România, pe măsură ce trece timpul, sunt tot mai puțini copii care se îndreaptă spre Bacalaureat, dar „acest lucru nu ar fi o problemă” dacă ar avea la dispoziție rute alternative educaționale.
Specialiștii în educație consultați de Europa Liberă consideră, la rândul lor, că nu totul se rezumă la „numere și statistici”, dar că acest rezultat este oglindirea unui sistem de educație care are nevoie de o reformă profundă.
Daniela Vișoianu, președinta Coaliției pentru Educație, ne-a explicat că pentru o parte dintre cei născuți acum 18 ani, „perioada de școlarizare a coincis cu deschiderea României către UE și cu migrația masivă a părinților care, înainte de aderare, nu riscau să își ia copiii cu ei pentru că aveau un statut incert. După aderare, când și copiii au căpătat statut de cetățeni europeni, s-au simțit în regulă să îi și înscrie în școlile de acolo”.
În condițiile în care și populația școlară este în scădere, pe fondul declinului demografic, statisticile arată că mulți elevi se pierd pe drum, mai cu seamă în anii terminali, cum ar fi clasa a V-a, clasa a VIII-a sau pe parcursul liceului sau școlii profesionale, arată un raport recent al Ministerului Educației.
În plus, ar mai fi, pe lângă cei care părăsesc sistemul de școlarizare românesc fiindcă pleacă în străinătate, cei care sunt înscriși la liceele tehnologice și nu sunt tentați să se înscrie la examenul de Bacalaureat pentru că „nu se văd făcând mai departe altfel de studii sau poate că știu deja o meserie, sau poate că au pe cineva în familie care le-a spus să termine și să vină apoi să muncească alături de ei, eventual în alta țară. Și atunci, copilul încheie acest ciclu, dar nu are o intenție de continuare a studiilor”, mai argumentează președinta Coaliției pentru Educație.
Mai există și categoria celor care rămân în întreținerea părinților, fie pentru că nu au dat sau nu au luat Bac-ul, fie pentru că au părăsit mai devreme sistemul de educație. „Trebuie să ne gândim că tinerii, la 18-19 ani, nu au clar în minte ce vor să facă în viață. Chiar dacă au încercări de a lucra undeva, dacă sunt angajați cu salariul minim pe economie și nimeni nu îi sprijină, nu îi încurajează, abandonează munca foarte ușor și își construiesc și un narativ: am vrut, dar nu s-a putut”, punctează Daniela Vișoianu, explicând că o soluție ar fi ca, pe parcursul ciclului de școlarizare, tinerii să experimenteze ce înseamnă un loc de muncă.
„Nu rata de promovare sau de nepromovare a Bacalaureatului este importantă, ci faptul că am mințit copiii, că au intrat cu note foarte mici la evaluarea națională în licee și nu s-a remediat nimic pe parcurs, nu s-au recuperat golurile, că au venit la școală pentru că trebuiau să aibă prezență, că trag de ei familiile și școlile să meargă la ore, (că e un mod) pentru profesori de a-și păstra catedrele, si,uite așa, bine ca s-au terminat cele 12 clase!(...) Și la 18 ani (sistemul de educație, n.r.) le spune: «societate și părinți, eu până aici am avut treabă, te-am adus să termini clasa a XII-a, ai luat sau n-ai luat Bac-ul, de acum te descurci»”, mai spune Daniela Vișoianu.
Mai mult, un raport al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE) arată că 42% dintre tinerii cu vârsta de 15 ani din România sunt analfabeți funcțional, adică, deși știu să scrie, să citească și să socotească, aceștia nu pot înțelege cu adevărat informațiile dintr-un text și nu pot face raționamente elementare. În lipsa abilităților de bază, simplul acces la educație nu este, nici pe departe, suficient pentru a asigura ulterior succesul profesional.
„Fără o școală de calitate, copiii din grupurile dezavantajate nu vor putea scăpa niciodată din cercul vicios al sărăciei, nici măcar în condițiile în care nu vor abandona școala. Dacă nu își vor dezvolta abilitățile necesare, vor avea acces doar la joburile de joasă calificare și vor fi prost plătiți. Acesta este încă unul dintre motivele pentru care combaterea analfabetismului funcțional ar trebui să devină o prioritate la nivel național”, este scria Cristian Hatu, președintele CEAE, pe blogul centrului.
Mai mult, raportul arată că România rămâne în urma țărilor cu economii dezvoltate pentru că nu reușește să își mărească semnificativ productivitatea. Iar pentru a remedia această problemă, investițiile în noile tehnologii nu sunt suficiente. Dacă forța de lucru nu este educată astfel încât să poată asimila noi tehnologii, productivitatea economiei nu va crește întrucât se vor găsi foarte greu angajați pentru asemenea locuri de muncă.
Iar golurile de pe piața muncii se simt deja de câțiva ani. De altfel, un studiu recent al PriceWaterhouseCooper (PwC) arată peste jumătate dintre antreprenorii români (52%) spun că lipsa personalului calificat le generează pierderi financiare, care, estimate pentru întreaga economie, ajung la 7,1 miliarde euro. Majoritatea antreprenorilor se confruntă cu lipsa candidaților mai ales atunci când vor să recruteze tehnicieni, personal administrativ sau experți în vânzări.
„Migrația masivă a lucrătorilor români către statele din Vestul Europei, îmbătrânirea populației și programa educațională inadecvată sunt principalele motive care au condus la actuala situație de pe piața muncii”, a explicat Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.
Măsurile pe care le iau antreprenorii români pentru a atrage specialiști sau pentru a dezvolta abilitățile digitale ale angajaților sunt formarea internă și externă, recrutarea de specialiști în domeniu, respectiv de absolvenți, și calificarea forței de muncă prin colaborarea cu start-up-urile din domeniul tehnologiei. „În contextul transformării digitale a economiei, va crește presiunea asupra angajatorilor de a găsi oameni cu abilitățile potrivite sau cu potențialul de a învăța. De aceea va fi nevoie tot mai mare de investiții în educație și formare profesională atât din partea companiilor, cât și a guvernului”, atrage atenția Ionuț Simion.
Facebook Forum