Statele Unite și țările aliate din Europa pregătesc o listă de noi sancțiuni, în cazul în care Rusia va invada Ucraina.
Răspunsul Rusiei în această privință a venit duminică, prin vocea ambasadorului său din Suedia. O traducere a exprimării dure și care poate fi redată ar fi: „Ne doare-n cot de sancțiunile lor”.
„Cu cât Occidentul împinge mai mult Rusia, cu atât mai puternic va fi răspunsul rusesc”, a mai spus Viktor Tatarintsev, pentru ziarul suedez Aftonbladet.
Ambasadorul susține că Rusia a devenit mai independentă pe fondul amenințării cu sancțiuni și a acuzat Occidentul că nu înțelege țara sa.
„Suntem mai independenți și am reușit să ne creștem exporturile. Nu avem brânzeturi italiene sau elvețiene, dar am învățat să facem brânzeturi rusești la fel de bune folosind rețete italiene și elvețiene”, a spus el.
De ce nu îi este frică Rusiei de noile sancțiuni?
„Rusia a mai cunoscut sancțiuni internaționale, după anexarea Crimeei în 2014, și a văzut că poate să facă față acestor sancțiuni, pentru că au fost relativ moi. Probabil că Rusia mizează ca cel puțin un stat sau mai multe să blocheze unanimitatea în Consiliul UE și astfel să nu se poată adopta cu adevărat sancțiuni dure”, a spus Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, pentru Europa Liberă.
Angela Grămadă, doctor în științe politice, arată că „în cei aproape opt ani, rușii s-au adaptat la o parte dintre sancțiuni, mai ales la nevoile de bunuri și servicii, cum ar fi produsele agricole. Au început să fie produse în interiorul țării, economia națională a fost reorganizată”.
„A avut de suferit foarte mult industria extractivă, pentru că, deși Federația Rusă are acele resurse naturale, are nevoie de tehnologia occidentală pentru a le putea să le extragă. Asta nu a însemnat că ei nu au putut să se reorienteze sau să negocieze cu țări din Asia Centrală sau cu Azerbaidjan să cumpere gaze de acolo și să le vândă ca fiind rusești”, a mai spus experta în Relaţii Internaţionale, pentru Europa Liberă.
SUA și Europa stabilesc pachetul de sancțiuni
Lista completă a sancțiunilor împotriva Rusiei încă nu este cunoscută, SUA și aliații din Europa fiind „destul de aproape” de un acord privind un pachet extins de potențiale sancțiuni a declarat un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat al SUA, citat de Financial Times.
Inclusiv în discuția telefonică cu Vladimir Putin, de sâmbătă, președintele american Joe Biden l-a avertizat pe omologul său din Rusia că SUA și aliații săi vor „răspunde în mod decisiv” și cu „costuri rapide și severe”, dacă Moscova își extinde invazia în Ucraina.
„Pentru a avea un impact real, sancțiunile ar trebui să fie extrem de dure, așa cum a anunțat administrația SUA. În Europa, situația politică e ceva mai complicată din punct de vedere decizional”, a completat profesorul Naumescu.
Au fost vehiculate până acum sancțiuni posibile precum: măsuri directe împotriva președintelui Vladimir Putin și a cercului său apropiat, deconectarea Rusiei de la rețeaua bancară SWIFT și sprijinirea unei insurgențe împotriva forțelor rusești, relatează The Hill.
Potrivit relatărilor din ultimele zile, se pare că deconectarea Rusiei de SWIFT nu ar mai fi luată în calcul, după obiecțiile majore din partea unor țări europene, scrie Reuters. Acest lucru ar fi însemnat că miliarde de dolari din împrumuturile restante pe care creditorii europeni le au în Rusia nu ar fi rambursate.
Noi măsuri ar putea fi luate împotriva băncilor rusești VTB și Sberbank, susținute de statul rus, și împotriva sectoarelor de tehnologie și de apărare ale Rusiei, precum și sancțiuni împotriva oligarhilor ruși.
Cele două bănci sunt vizate deja de unele sancțiuni impuse de Trezoreria SUA, după ce Rusia a anexat Crimeea, care le limitează capacitatea de a obține capital în Statele Unite. Un expert citat de Reuters afirmă că sancțiunile totale ar putea fi reprezentate de anumite derogări și perioade de lichidare pentru a limita daunele aduse companiilor americane și celor ale aliaților.
Prețurile acțiunilor VTB și Sberbank au fost volatile în ultimele săptămâni, investitorii fiind îngrijorați că Washingtonul ar putea interzice americanilor să dețină datorii sau acțiuni în aceste instituții.
Una dintre sursele citate de Reuters a spus că scopul este de a concepe sancțiuni care „să îi lovească cu adevărat pe ruși”, dar în același timp să țină cont de daunele colaterale pentru cei care le impun. În acest caz, reculul s-ar resimți mai puternic în Europa.
Nord Stream 2 și poziția Germaniei
Oficialii americani și europeni finalizează zilele acestea un pachet extins de sancțiuni, aceștia afirmând că s-au înregistrat progrese.
„Multe dintre probleme au fost rezolvate. Nu aș spune că există un acord 100%, dar majoritatea preocupărilor ridicate” de Germania în special au fost abordate, a declarat un oficial american sub protecția anonimatului.
Una dintre obiecțiile Germaniei în privința sancțiunilor o reprezintă blocarea gazoductului Nord Stream 2.
Aflat în vizită la Washington, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că este de acord cu Statele Unite în ceea ce privește acțiunile asupra Rusiei, dar nu a menționat gazoductul Nord Stream 2, pe care SUA au promis că îl vor închide în cazul unei invazii rusești.
Gazoductul Nord Stream 2 ocolește Polonia și Ucraina, gazele fiind livrate direct din Rusia către Germania, prin Marea Baltică.
Expert: Nu cred că dinspre Germania ar trebui să vină principalele temeri
Profesorul Valentin Naumescu nu consideră că Germania va sparge unitatea în ceea ce privește impunerea de sancțiuni dure.
„Eu nu cred că Germania va bloca unanimitatea în Consiliul UE, pentru că economia americană este foarte prezentă în economia germană. Sigur că proiectul Nord Stream 2 este foarte scump, a costat 10 miliarde de dolari, dar el nu va fi pornit decât în momentul în care clar că Rusia nu a agresat Ucraina sau alte țări din Europa de Est”, spune specialistul.
El consideră că trei state ar putea fi suspecții de serviciu.
„Ungaria ar putea bloca unanimitatea. Aș fi atent și la Austria, dependentă și ea de gazul rusesc. În plus, Austria s-ar putea prevala de neutralitatea ei politică în raporturile dintre NATO și Rusia, ea nefiind membră NATO. Este posibil să aibă o astfel de poziție. În trecut, Italia a încercat de mai multe ori să pună problema ridicării sancțiunilor la adresa Rusiei, considerându-le ineficiente”, a spus Valentin Naumescu, la Europa Liberă.
La rândul său, Angela Grămadă spune că invazia Crimeei din 2014 a arătat că „nu există prea multă coeziune în înțelegerea nevoilor Ucrainei”.
„Acele sancțiuni au fost prelungite după foarte multe dezbateri între statele UE, cu foarte multe ezitări și fiecare țară încerca să coordoneze sau să minimizeze impactul sancțiunilor asupra propriilor economii sau a Uniunii Europene per se”, spune preşedinta Asociaţiei „Experţi pentru securitate şi afaceri mondiale” din București.
„Ezitarea Occidentului, lipsa de coeziune, faptul că s-au negociat separat interese național, asta a oferit o perioadă destul de mare de timp pentru Federația Rusă ca să se reorganizeze pe interior. Plus că nu întotdeauna s-a ajuns la finalitatea discuțiilor despre sancționarea oamenilor care sunt în apropierea leadershipului de la Kremlin”, a mai spus doctorul în științe politice.
G7 avertizează Rusia: Consecințele vor fi „masive și imediate”
De asemenea, țările din G7 se declară pregătite să impună colectiv sancțiuni economice și financiare Moscovei, care vor avea consecințe „masive și imediate” asupra economiei rusești, dacă Kremlinul va ordona orice acțiune agresivă față de Ucraina.
Miniștrii de finanțe din cele șapte țări au transmis luni, într-o declarație comună, că acumularea militară rusă în curs de desfășurare la granițele Ucrainei „este un motiv de îngrijorare gravă”.
„Noi, miniștrii de finanțe din G7, subliniem disponibilitatea noastră de a acționa rapid și decisiv pentru a sprijini economia ucraineană. Orice nouă agresiune militară a Rusiei împotriva Ucrainei va fi întâmpinată cu un răspuns rapid, coordonat și energic. Suntem pregătiți să impunem colectiv sancțiuni economice și financiare care vor avea consecințe masive și imediate asupra economiei rusești”, se arată în comunicat.
Cum ar putea răspunde Rusia?
Moscova a respins informațiile lansate de SUA, potrivit cărora mobilizarea trupelor este o pregătire pentru o invazie a Ucrainei și, în același timp, a cerut Occidentului să accepte mai multe garanții de securitate. Una dintre acestea este ca Ucrainei și altor foste țări sovietice să nu li se permită niciodată aderarea la NATO.
Cu siguranță că Rusia ar putea lua, la rândul ei, sancțiuni împotriva Statelor Unite și țărilor europene. După cum a și făcut-o, ca răspuns la sancțiunile impuse de Vest după anexarea Crimeei.
Acum, pericolul cel mai mare care este vehiculat este dat de o eventuală întrerupere a livrărilor de gaze naturale. Rusia furnizează aproximativ 35% din necesarul Europei. O închidere a robinetului ar însemna implicit o scădere a veniturilor pentru Moscova, însă nu este exclusă de tot această posibilitate.
La sfârșitul lunii ianuarie 2021, vicepreședintele Consiliului Federației Ruse, Andrei Turchak , a sugerat că Moscova ar putea încetini sau va opri transferurile de resurse naturale către Europa.
O altă cale de răspuns a Rusiei ar fi atacurile cibernetice. Săptămâna trecută, FBI a cerut companiilor să raporteze orice activitate suspectă de hacking rusesc.
În acest caz, domeniile principale pe care Rusia ar încerca să le controleze ar fi comunicațiile, sectorul financiar și infrastructura critică, fie ale Ucrainei, fie ale țărilor occidentale.
O altă latură a răspunsului rusesc ar fi extinderea eforturilor de a diviza și mai mult societatea din țările vestice sau, în măsura în care este posibil, o intervenție în alegerile electorale din aceste țări.
