Linkuri accesibilitate

Doar 10% dintre candidații la șefia Consiliilor Județene sunt femei


Doar 22,9% este procentul de femei care candidează la alegerile locale din 27 septembrie (pentru toate cele patru tipuri de funcții: primar, președinte de consiliu general, consilier local, consilier general).

Femeile continuă să fie slab reprezentate și la alegerile locale din 2020, iar acest lucru s-ar putea schimba pe viitor doar dacă s-ar putea impune cote pentru respectarea egalității de gen, cred specialiștii consultați de Europa Liberă.

Din totalul celor 348 de candidați înscriși pentru a ocupa un fotoliul de președinte de Consiliu Județean, doar 36 sunt femei, adică circa 10%, reiese din calculele Europei Libere.

Aproape jumătate dintre județe (18) nu au nicio femeie candidat pentru șefia Consiliului Județean, iar, la polul opus cele mai multe candidate sunt la Suceava, acolo unde dintre cei zece candidați, patru sunt femei.

Situația se repetă atunci când vine vorba despre candidaturile la primăriile celor 41 de municipii, la care se adaugă și Bucureștiul. În total, potrivit calculelor noastre, pentru primăriile municipiilor, la care se adaugă primăria generală a Capitalei și primăriile de sector, sunt 517 candidați. Dintre aceștia, 16% sunt femei.

Singura excepție notabilă este la primăria Sectorului 1, unde jumătate dintre cei 20 de candidați, sunt femei. Dintre sectoarele Bucureștiului, singurul unde nu candidează nicio femeie pentru funcția de primar este sectorul 5.

Sunt și județe unde partidele nu au propus nicio candidată nici pentru președinția Consiliului Județean, nici pentru Primăria municipiului: Alba, Brăila, Buzău, Harghita, Vaslui, Vâlcea.

„În general, sunt puține femei în politică, este încă un domeniu în care legea o fac bărbații, din păcate.”, a explicat, pentru Europa Liberă, sociologul Mircea Kivu.

Pentru consiliile județene și consiliile locale procentele sunt ceva mai mari: 23,4% și, respectiv 23,6%, potrivit unei analize a Expert Forum. Practic, aceste cifre arată că pe măsură ce funcția devine mai puțin importantă, cu atât numărul femeilor reprezentate crește.

Dintre femeile care au reușit să obțină validarea prin vot și participă din nou la alegeri sunt Gabriela Firea (PSD), care candidează la primăria Capitalei, Daniela Câmpean (PNL), care candidează pentru un nou mandat la șefia Consiliului Județean Sibiu și este, din 2016, și singura femeie care deține o astfel de funcție, dar și Lia Olguța Vasilescu (PSD), care a mai fost primar al Craiovei între 2012 și 2017, când a fost numită ministru al Muncii.

Față de alegerile din 2016, procentul de femei care candidează în alegerile locale (pentru toate cele patru tipuri de funcții: primar, președinte de consiliu general, consilier local, consilier general) a crescut în acest an, însă nesemnificativ, doar cu 1.5%, de la 21.4% la 22.9%, mai arată raportul Expert Forum.

Pentru Irina Sorescu, președinta Centrului Parteneriat pentru Egalitate, parte a Coaliției pentru Egalitate de Gen, o reprezentare scăzută a femeilor arată că „nu s-a schimbat nici în mentalitatea românilor și cu atât mai puțin a partidelor și, în continuare, lipsa de reprezentare a partidelor în poziții de leadership în politică vine la pachet cu ignorarea problemelor care afectează în mod disproporționat fetele și femeile”. Cu alte cuvinte, Irina Sorescu atrage atenția că, din programele electorale, teme precum „locuirea, infrastructura de creștere și îngrijire a copilului și a persoanelor vulnerabile, zona de violență împotriva femeilor sunt marginale”.

Faptul că atât de puține femei ajung să ocupe funcții importante în județ sau municipiu arată „o gravă problemă democratică”, subliniază, pentru Europa Liberă, analistul politic Cristian Pârvulescu.

El crede că politicienele care ocupă astfel de funcții reprezintă mai degrabă un „accident”, pentru că partidele nu sunt interesate să promoveze femei, și, în general, „sunt reduse la organizațiile de femei, ceea ce le împiedică să se poată impună politic”.

În opinia lui, o soluție ar fi impunerea de cote și sancționarea partidelor care nu promovează și femei la alegeri pe poziții eligibile.

Eu pot să înteleg că este o societate complicată, conservatoare, dar ar trebui o lege specială care să se refere la egalitatea de șanse care să prevadă că la următoarele alegeri, cota de reprezentare a femeilor să fie de 20% obligatoriu la urmatoarele alegeri, apoi 30% la următoarele, până la 50% pe locuri eligibile. Formula pe liste să fie un bărbat, o femeie, un bărbat o femeie. Iar pentru pozițiile unipersonale: primar, președinte, președinte de Consiliu Județean, partidele să fie obligate să promoveze femei. Doar asa le vor forma. Altfel vor rămâne mereu minoritare și vor rămane accidente, dar aceste accidente nu vor schimba situația”, punctează Cristian Pârvulescu.

De aceeași părere este și Mircea Kivu, care deși subliniază că soluția cotelor este „nedemocratică”, în condițiile în care femeile din politica autohtonă sunt dezavantajate, aceasta ar putea fi o modalitate „de a contrabalansa acest dezechilibru”.

Facebook Forum

Partidul lui Putin, câștigător în alegeri marcate de fraudă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:09 0:00
XS
SM
MD
LG