În ultimele zile, Europa Liberă a stat de vorbă, prin intermediul rețelelor de socializare sau telefonic, cu zeci de simpatizanți AUR, ca să înțelegem cine sunt cei care au trimis în Parlamentul României o formațiune considerată de mulți extremistă, dar mai ales de ce acești oameni au ales să-și investească încrederea într-un partid nou înființat în timp ce susțin sus și tare că nu mai au niciun pic de încredere în clasa politică.
Cont cu cont s-a făcut AUR mare
Când Tamara Sandu a primit o apreciere la comentariul lăsat pe pagina de Facebook a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) chiar din partea fondatorului partidului, George Simion, inima i-a tresărit de bucurie. „Așa sunt eu, mai băgăreață în seamă. Am comentat la o postare și în câteva ore m-am trezit cu un mesaj de la băiatul ăsta (n.r.- George Simion)”, mărturisește încântată femeia de 66 de ani din Bușteni. Din apreciere în apreciere, a ajuns să fie printre primii susținători ai partidului din mica localitate montană, iar duminica trecută, la alegerile parlamentare, Sandu s-a oferit să fie observator din partea partidului. Totul s-a întâmplat în doar câteva luni, de când a aflat de partid de pe rețelele de socializare, unde AUR a avut o prezență extrem de activă și o creștere fulminantă a reach-ului de la ultimele alegeri europarlamentare din 2019, când Simion a obținut un scor de 1,21%. După acel eșec, tot în 2019, Simion a fondat partidul Alianța pentru Unirea Românilor și, după câte se pare, s-a ocupat personal, cont cu cont, de recrutarea adepților.
„M-a contactat George Simion pe Facebook”, susține la rândul său Georgeta Muscă, o altă pensionară din comuna Tarcău, județul Neamț. „Am fost foarte impresionată când am văzut cât a suferit băiatul ăsta de pe urma poliției. A suferit extraordinar de mult!”, mărturisește doamna Muscă, într-un interviu telefonic pentru Europa Liberă. Femeia a lucrat 17 ani în Italia, chiar la Roma, la un azil de bătrâni. S-a întors acasă acum 10 luni și de atunci a început să petreacă din ce în ce mai mult timp pe rețelele de socializare, unde a dat și de postările partidului AUR. „Am votat AUR pentru că acum știm să facem deosebirea între cinstiți și hoți”, susține femeia. „George luptă pentru dreptate!”
„Dreptatea” despre care vorbește Georgeta Muscă e un termen foarte des întâlnit în discursul simpatizanților partidului atunci când vine vorba de motivele pentru care votează cu Simion, însă atunci când îi întrebi ce înseamnă asta concret, cei mai mulți se fâstâcesc și spun apăsat și cu emoție că „toți politicienii fură”, o părere pe care și-au format-o în decenii de dezamăgiri electorale din partea partidelor consacrate care s-au perindat prin Parlament, vânturând de la tribună promisiuni de mai bine deșarte.
Cum a ajuns Diaspora la AUR
În seara zilei de duminică, imediat după anunțarea rezultatelor exit-poll-urilor, a devenit clar că AUR este marea surpriză a alegerilor parlamentare. Pe fondul unei prezențe scăzute la vot, în plină criză sanitară, partidul ignorat în mare parte de mass-media mainstream și de societatea civilă AUR a reușit un scor de 9%. Pe lângă rezultatele din țară, cele venite din diaspora au sporit procentele formațiunii conduse de George Simion.
„E susținut în proporție de 60-70% de românii de aici. Toți îl urmărim pe Facebook”, declară Florin Idriceanu, un român stabilit la Madrid, despre George Simion. Bărbatul de 52 de ani, originar din Huși, județul Vaslui, muncește în construcții și spune că n-a plecat de bine de-acasă. „Tatăl meu a fost pădurar. Am crescut cu pădurea lângă noi. Acum s-a ales praful de tot, așa că l-am votat să se mai termine cu hoția și furtul de păduri. Asta mă doare pe mine cel mai tare.” A aflat de AUR, cum altfel, decât de pe Facebook, unde grupurile și paginile de susține ale partidului au zeci de mii de membri, majoritatea activi și foarte implicați în distribuirea conținutului electoral promovat de Alianță.
Întrebarea care e pe buzele tuturor de duminică încoace e legată tocmai de acest vot surprinzător al diasporei. Cum a fost posibil ca românii care trăiesc în țări cu democrații funcționale, liberale, să voteze un partid care promovează adeseori un discurs naționalist extrem, în contradicție cu spiritul și idealurile unei Europe unite sub aceleași valori și aspirații?
Pentru Elena Stancu, jurnalista care în ultimul an a stat de vorbă cu sute de muncitori români din diaspora pentru cel mai nou proiect al său despre diaspora, votul nu este deloc surprinzător. „Atunci când ești suspendat între două țări, ești exploatat în Germania, Spania sau UK, ești jignit de românii din țară care te fac „sclav” sau „lepros”, iar identitatea ta etnică e confuză, riști să te radicalizezi”, e de părere Stancu, care a publicat recent un articol în care a încercat să explice acest vot prin prisma interacțiunilor sale cu muncitorii români din vestul Europei.
„Această radicalizare a diasporei nu a apărut peste noapte, ci s-a petrecut treptat în ultimii ani în care românii din străinătate s-au simțit abandonați și huliți (...) De când lucrăm la proiectul nostru despre românii din diaspora, citim comentariile pline de ură la adresa acestor oameni, care sunt rudele, prietenii sau vecinii noștri. Au plecat din țară nemulțumiți de infrastructură, educație și sănătate, dezamăgiți de clasa politică și de corupție, împinși de sărăcie, de închiderea fabricilor și a minelor. Comentariile de pe Facebook sunt oglinda lipsei noastre de empatie și a diviziunii din societate care a avantajat ascensiunea unui partid ca AUR”, susține Elena Stancu.
Cu vocea tremurândă și vizibil emoționat, Florin Idriceanu confirmă realitatea observată de jurnalistă prin experiența proprie. „Noi am vrea să ne întoarcem acasă, că n-am venit aici de bine ce ne era în țară, dar n-am la ce să mă întorc. Peste tot numai hoție, șpagă și corupție. Vin doar dacă văd că partidul ăsta (n.r. - AUR) face ceva și mai stârpește din hoție.”
În spatele „votului emoțional” - așa cum l-au numit mulți analiști - se ascunde și un resentiment profund al votanților AUR față de toată clasa politică, indiferent de culoare sau vechime.
Pentru Cornel Voicu, 56 de ani, din Râmnicu Sărat, votul de duminică a fost o răzbunare pentru „toți anii de umilință” la care consideră că l-au supus politicienii românii de la Revoluție încoace.
„N-am știut nimic despre AUR. Am vrut să-i dau pur și simplu la o parte pe ceilalți din alte partide, care m-au făcut să-mi fie frică de ziua de mâine”, a declarat bărbatul, care lucrează ca îngrijitor la curățenie la piața orașului pe salariul minim și tichete de masă. ”PSD, PNL...30 de ani ne-au mancat din viața. Mi-a plăcut extraordinar de George Simion. A avut un sange...curaj să facă ce-a făcut și în Moldova, și acolo în Secuime anul trecut”, susține Voicu, cu referire la incidentele dintre români și maghiari din iunie 2019 la cimitirul din localitate, când George Simion a fost foarte vizibil atât la fața locului, dar și pe rețelele de socializare.
Sociologul Barbu Mateescu a făcut un mic profil al votantului AUR din țară, pe baza datelor din exit-poll-urile consultate pentru Europa Liberă: „Sunt în special oameni tineri, sub 60 de ani, cu pondere un pic mai mare la cei sub 30 de ani. Sunt din orașe mici, în special, din Moldova și din Transilvania. În Muntenia și Oltenia sau în Teleorman, AUR nu s-a putut desfășura, loialitatea față de PSD a fost mult mai mare”.
Bula mea și bula ta
Într-un interviu acordat Europei Libere, George Simion a explicat strategia de campanie online a partidului. „Am urmărit de-a lungul timpului softuri care să ne ajute și care sunt folosite pe scară mare să ajute în campania noastră electorală. Împreună cu un bun prieten cu care mă știu din 2001, Cristian David, nu e fostul ministru de Interne, care a fost coordonator al campaniei, am dat mesajele țintite, dar nu am avut reclame cum zic unii în stil Cambridge Analytica, să mergem direct pe utilizatorul care se duce la biserică."
Simion pare că a înțeles foarte bine cum funcționează algoritmii rețelelor de socializare și s-a dus direct la țintă, în „bula” ignorată în mare parte de toate partidele politice. „Ce s-a întâmplat, noi am mers cu bula noastră, de asta nu ajungeam la useriști și de asta se întreabă acum dar de unde. Dacă voi sunteți în cercul vostru strâmt și rece, cum vreți? Ne interesa pe noi să ajungem să luăm voturi de la USR care nu era publicul nostru țintă? Cei de la USR sunt împotriva bisericii, împotriva familiei, împotriva libertății de mișcare, expresie, libertății de credință. Nu ne interesa acel public. Facebook-ul îți afișează exact lucrurile care te interesează și am ajuns la ai noștri, normal."
Astăzi, grupul „Susținătorii lui George Simion” de pe Facebook are peste 113.000 de membri, iarpagina oficială a partidului are la rândul ei peste 70.000 de urmăritori, cifre impresionante pentru un partid cu resurse financiare limitate și o vechime de nici un an pe scena politică din România.
Din 2019 și până în ziua alegerilor parlamentare din 2020, AUR a investit circa 68.000 de lei (14.000 euro) în sponsorizarea postărilor pe Facebook. În ultima săptămână de campanie electorală, aceștia au investit doar 9.000 de lei în Facebook, arată cifrele publice din biblioteca de reclame a Facebook. Pagina oficială a lui George Simion, cu aproape 400.000 de fani nu a investit niciun ban în ultima săptămână de campanie, conform datelor Facebook.
Pentru Radu Delicote, specialist în marketing politic, succesul AUR din online este explicabil prin acțiunile offline ale membrilor și simpatizanților acestora. „Ei (n.r. - AUR) nu au apărut peste noapte. Sigla și brandul sunt noi, da sunt de acord, dar ideea unei mișcări nu a apărut peste noapte. AUR este prezent încă din 2012. Mă refer aici la liderii de opinie care se regăsesc acum sub sigla AUR”, susține Delicote, făcând referire la acțiunile civice ale lui Simion din 2012, când a demarat campania de unire a Basarabiei cu România. „Lumea asociază succesul lor foarte mult cu campania online. Da, au avut mai multe like-uri și share-uri, dar așa a avut și cu Iohannis în prima campanie electorală pentru prezidențiale. Deci nu e doar atât. Băieții ăștia sunt prezenți în subsidiarul nostru de 8-9 ani. Și cu comunicare din asta „Basarabia e Romania”. Adica această comunicare subliminala pe care n-o mai percepi ca fiind prezentă, dar care totuși există. Succesul online e doar o consecință a acestor lucruri”, adaugă Radu Delicote.
Și atunci cum se explică faptul că AUR a trecut neobservat în multe bule de pe rețele de socializare și în spațiul public în general? „Atât timp cât Facebook va trăi din publicitate, va face în așa fel încât acea reclamă sa fie foarte targetată pe un public țintă după comportament și preferințe. Așa apar bulele. Cazi inconstient într-o plapuma care este perfect făcută pe nevoile și așteptările tale după ce ai lăsat o amprentă digitală. Social media e construită să-ți învețe comportamentul online pentru ca ei din astea trăiesc. Pe termen lung exista riscul sa te izolezi. Dar nu numai noi suntem izolați de AUR. Și ei la randul lor sunt sunt izolați de multe alte bule”, concluzionează specialistul în marketing politic consultat de Europa Liberă.
Andrei Cismaru, cunoscut blogger și internaut cu experiență în domeniul campaniilor online, susține că i-a văzut dinainte de duminică, însă nu existența lor l-a șocat cât eficacitatea cu care au acționat în online. „S-au coordonat foarte bine (n.r.- AUR). Înainte erau mai multe entități, enclave mici, care acționau izolat și separat. Au dus micro targetarea la un nivel foarte bun”, e de părere acesta.
Alexandru Negrea este consultant și trainer în social media și un observator experimentat al interacțiunii dintre politic și spațiul online. Pentru el, succesul AUR e explicat nu neapărat prin algoritmii rețelelor de socializare sau a unei strategii de campanie online mai bună decât a celorlalte partide, ci prin conținutul mesajelor pe care AUR le-a promovat în online. „Din ce văd, AUR a investit doar în decembrie aproximativ două mii de euro în Facebook Ads, așa că a existat și bugetul necesar pentru a susține oportunitățile oferite de rețea. Bugetul e mai mic decât al altor partide, e drept, dar s-a viralizat mult mai ușor, fiind vorba de mesaje extremiste, teorii ale conspirației și în general conținut care punctează pe fricile oamenilor, strategie folosită inclusiv de Donald Trump, la alegerile care l-au transformat în președintele SUA, acum patru ani”, e de părere Negrea.
„Pe mine ce mă surprinde la toată campanie lor e că nu am auzit să fi avut probleme cu suspendarea și conturi blocate.. Dacă ar fi avut probleme de genul ăsta sigur le-ar fi adresat și s-ar fi victimizat pe motiv de cenzură. Și asta în condițiile în care au un conținut destul de controversat”, concluzionează Cismaru.
