180 de kilometri separă Capitala României de obiectivul strategic probabil cel mai bine păzit din România – scutul antirachetă de la Deveselu. Pentru prima dată, 20 de ambasadori ai statelor NATO acreditați la București au fost invitați să viziteze sistemul Aegis, într-un moment în care solidaritatea Alianței Nord-Atlantice a părut că este pusă sub semnul îndoielii. La eveniment a participat și ministrul Apărării, Nicolae Ciucă.
Baza de la Deveselu, devenită operațională în 2016, este formată din trei unități militare: Baza 99, românească, care găzduiește celelalte două baze americane – cea a forțelor navale și pe cea a Sistemului Aegis de apărare antirachetă. „Acționăm împreună, chiar dacă sunt trei unități. Misiunea noastră este să menținem sistemul funcțional 24 de ore pe zi”, a spus, la Deveselu, colonelul Răzvan Brătulescu, comandantul Bazei 99.
Întins pe o suprafață de 900 de hectare, dintre care 170 de hectare au fost puse la dispoziția părții americane, Sistemul de apărare antibalistică al NATO de tip Aegis a fost recent modernizat, așa cum era prevăzut în Abordarea Adaptivă Etapizată la nivel European a SUA anunţată în septembrie 2009. Sistemul antirachetă de la Deveselu este înzestrat cu 24 de rachete interceptoare SM-3.
În faza următoare, cea de-a treia, ar urma ca rachetele actuale să fie înlocuite de o nouă generație cu „rază de acțiune semnificativ mai mare și capabilități împotriva diverselor tipuri de rachete”, a explicat John Fitzpatrick, comandatul sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore. Noua tehnologie reprezintă „un efort comun americano-japonez”, după cum a precizat comandantul Aegis.
Cu toate că Rusia a spus de mai multe ori că în sistemul de la Deveslu se pot monta sisteme de atac, oficialii americani au explicat că rachetele de la Deveselu sunt doar defensive și nu sunt dotate cu focoase nucleare.
Componentele hardware aduse la baza din Deveselu „nu sunt concepute să facă altceva decât apărare antirachetă”, a explicat John Fitzpatrick, comandatul sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore. El a mai precizat că deși sistemul vine de pe o navă care are și alte capabilități, sistemul Aegis de la Deveselu este destinat doar apărării împortiva rachetelor venite din Orientul Mijlociu.
Și ministrul Apărării Nicolae Ciucă a punctat că baza de la Deveselu are „un caracter pur defensiv”.
„Așa cum sunt instalate harware-ul și software-ul acum, nu ne permit să facem altceva. Orice altă modificare, ar necesita schimbări radicale și nu există planuri în acest sens”, a mai spus comandantul Aegis, subliniind că rachetele de la Deveselu nu sunt doate cu focoase. Există și posibilitatea măririi numărului de lansatoare bazei de la Deveselu, însă posibilitatea extinderii „nu este în plan pentru moment”, a mai explicat John Fitzpatrick.
La baza de la Deveselu sunt 500 de militari și civili români și alți 250 de militari și civili americani, existând însă posibilitatea ca prezența americană să fie dublată.
Colonelul Brătescu a mai subliniat că este responsabilitatea României să asigure „securitatea și protecția pentru bază”, iar pentru acest lucru au un sistem complex de securitate, inclusiv mașini dotate cu camere cu termoviziune. O parte dintre echipamentele folosite de poliția militară pentru supraveghere au fost arătate de partea română și ambasadorilor veniți la Deveselu.
Pentru a spori securitatea obiectivului militar, nu se poate construi nimic pe o rază de 35 de kilometri de bază și există restricții legate și se regimul de înălțime permis. De asemenea, nu se pot instala turbine eoliene în apropierea unității, iar zborurile comerciale nu pot trece pe deasupra bazei decât dacă este o situație de urgență, cum ar fi vremea rea. Cea mai mare provocare este incendierea terenurilor agricole din zonă, devenită „o tradiție în România”, iar baza de la Deveselu este înconjurată de fermieri, după cum mărturisește comandantul Bazei 99, care precizează că militarii trebuie să își facă treaba, dar în același timp le respectă și dorințele membrilor comunității locale.
Ambasadorii statelor NATO acreditați la București, în „fortăreața” de la Deveselu
În contextul în care președintele francez Emmanuel Macron, într-un interviu pentru publicația britanică The Economist, a avertizat Europa că NATO intră „în moarte cerebrală”, ambasadoarea Franței la București, Michèle Ramis, a spus că șeful statului francez a vrut să transmită mesajul că Alianța Nord-Altantică are nevoie de mai mult consens politic, punctând că declarațiile acestuia nu critică Alianța.
De asemenea, ambasadorul Statelor Unite, Hans Klemm, a reafirmat susținerea președintelui Trump față de respectarea angajamentelor față de NATO și de Articolul 5.
„Eram în Grădina cu Trandafiri de la Casa Albă împreună cu președintele Trump și președintele Iohannis, în iunie 2017, atunci când președintele Trump a spus foarte clar că SUA sunt în totalitate dedicate NATO și inclusiv Articolului 5, și vom veni în apărarea aliaților noștri”, a spus diplomatul american.
Facebook Forum