După ani de stagnare, ultimii ani au adus o avalanșă de investiții în infrastructura rutieră rapidă a României - autostrăzi și drumuri expres.
Sunt în derulare contracte pentru aproximativ 770 de kilometri de astfel de drumuri - 530 km în lucru efectiv, aproape 240 km în faza de proiectare și alți peste 500 km au fost scoși la licitație, conform unei centralizări făcute de Economica.net.
Valoarea investițiilor este de peste 22 miliarde de euro, potrivit aceleiași surse. Transporturile sunt, de altfel, domeniul cu cea mai mare alocare în Programele Operaționale 2021 - 2027, cu peste 9 miliarde de euro și sunt, de asemenea, în topul alocărilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
După trei ani în care reprezentanții din Transporturi și din administrațiile județene și locale, ai PSD și PNL au susținut în tandem ori s-au lăudat la braț cu progresele făcute, „înghețarea” raporturilor politice din Coaliție pare să schimbe abordarea și în acest domeniu-cheie pentru economia românească.
Unii revendică meritul partidului lor pentru progresul unor proiecte, în timp ce alţii acuză blocarea de investiţii în infrastructură, respectiv de promisiuni fără acoperire lansate în trecut electoratului.
Cele mai aprige contre PNL - PSD sunt în Moldova - regiunea cea mai văduvită de drumuri rapide din România. Mai exact, la Suceava.
Cu scăunelul și măsuța la strâns de semnături pentru un proiect blocat de colegii de coaliție
După 12 ani la şefia Consiliului Judeţean Suceava, din care ultimii trei în timpul Coaliţiei PNL-PSD, liberalul Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean (CJ) Suceava, a intrat într-o dispută aprinsă cu (încă) colegii de coaliţie de la nivel judeţean.
Flutur este cap de listă al PNL pentru un nou mandat de senator, la alegerile parlamentare programate pentru 1 decembrie.
Contrele vin și pe fondul înfrângerii surprinzătoare a lui Flutur, aflat la al treilea mandat de președinte CJ, la alegerile locale din 9 iunie. El a pierdut în fața candidatului PSD, Gheorghe Șoldan, care devine, la 33 de ani, cel mai tânăr președinte de consiliu județean din țară.
Potrivit lui Flutur, social-democraţii ar pune beţe în roate unor proiecte de infrastructură fundamentale pentru Moldova: continuarea autostrăzii A7 Ploieşti-Paşcani, până la Suceava, respectiv primul tronson care ar urma să fie construit din „autostrada Nordului”, centura ocolitoare de la Gura Humorului.
„Văd că autostrada Nordului (Baia-Mare - Suceava, 335 km, n.r.) vor să o arunce la coș. Să nu mă facă PSD să-mi iau scăunelul și măsuța în intersecție la Humor să cer semnături muntenilor că se blochează varianta ocolitoare”, a reclamat recent Gheorghe Flutur, la o întâlnire cu liberalii suceveni, citat de Newsbucovina.
El a mai spus și că PSD nu intenționa să prelungească autostrada A7 de la Pașcani la vama Siret (103 km), această porțiune fiind înscrisă în programul de guvernare al coaliției la insistențele sale.
Asta, în condițiile în care în PNRR a fost introdus din A7 doar traseul Ploiești - Pașcani (320 km). PNRR-ul a fost întocmit și aprobat de Comisia Europeană în octombrie 2021, în timpul Guvernului PNL-USR, condus de Florin Cîțu.
Pe de altă parte, autostrada Pașcani - Suceava - Siret (103 km) din A7 este inclusă între priorități atât în planul investițional de Transporturi 2021-2030, cât și în Programul Transporturi 2021-2027, finanțat cu fonduri europene.
Declaraţia lui Flutur vine însă după ce, în aprilie 2024, atunci când apele erau încă liniştite între PSD și PNL la nivel central, iar când Guvernul Ciolacu a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru centura de la Gura Humorului (10 km), CJ-ul pe care îl conduce lăuda pasul făcut de Executiv în derularea proiectului.
Forul județean a fost cel care a finanțat realizarea studiului de fezabilitate (SF), care a stabilit costurile estimate ale investiției.
Aflat în ultima perioadă a mandatului de președinte al CJ, liberalul lansează acum, împreună cu colegii de partid, săgeţi către social-democrați.
Replicile PSD nu s-au lăsat așteptate și între cele două formațiuni s-a ajuns la un veritabil război al declarațiilor.
Flutur reclamă că, la cinci luni de la aprobarea indicatorilor pentru centura ocolitoare - care îi stabilesc valoarea la 540 de milioane de euro, autoritățile centrale nu au lansat încă licitaţia de proiectare şi execuţie a centurii cu profil de autostradă, care va avea cel mai lung viaduct din ţară, de peste 5 kilometri.
„PSD va face autostrada!”
Cel care l-a învins pe Gheorghe Flutur la alegerile locale și va prelua șefia Consiliului Județean, Gheorghe Șoldan, și colegii săi de la PSD le-au răspuns public liberalilor.
Șoldan a spus că „nimeni nu blochează construcția Autostrăzii Pașcani – Suceava, așa cum au anunțat cei de la PNL Suceava”. A acuzat „încă o lecție de manipulare învățată de liberali la școala lui Gheorghe Flutur”, care „au început să strige astăzi (9 octombrie, n.r.) prin mass-media că «Sorin Grindeanu blochează autostrada»”.
El a explicat că, în privința autostrăzii Pașcani - Siret (parte a A7), aflată în prezent în faza de licitație, procedurile sunt întârziate de contestații depuse de către firme și clarificări care au trebuit oferite de Compania Națională de Autostrăzi (CNAIR), dar că în prima jumătate a lunii noiembrie ar urma să fie anunțat un câștigător.
„Domnule Flutur, stați liniștit. Autostrada se face! De către PSD!”, a mai declarat Șoldan.
Viitorul președinte al CJ Suceava nu a vorbit inițial și despre autostrada Nordului și centura de la Gura Humorului. Au făcut-o în schimb colegii săi din PSD Suceava, prin vocea secretarului general Daniel Șologon.
Acesta a subliniat că președintele CJ, Gheorghe Flutur, a cheltuit „aproximativ 500.000 de lei pentru studiul de fezabilitate al centurii și a «desenat» deși știa că nu are finanțare.”
În replică, purtătorul de cuvânt al PNL Iași a subliniat că, în ciuda acuzelor PSD, studiul făcut de Consiliul Județean a fost aprobat de Guvern și a reluat spusele lui Flutur la adresa PSD.
Cele două partide s-au acuzat reciproc și de presiuni și manipulări pentru a atrage primari din județ de partea lor, pentru alegerile parlamentare.
Gheorghe Flutur nu a răspuns încercărilor Europei Libere de a-l contacta pentru un punct de vedere.
În schimb, Gheorghe Șoldan ne-a declarat că acuzele lansate de Gheorghe Flutur nu au o bază, întrucât „nu a spus niciodată de unde are finanțare” în privința centurii ocolitoare de la Gura Humorului.
Lipsa finanțării este de fapt principala problemă a proiectului, spune Șoldan.
În planurile strategice de transporturi ale României - Planul investițional 2021-2030 și Programul Transporturi 2021-2027, Autostrada Nordului figurează „pe bucăți”.
Primele tronsoane în lista priorităților sunt drumul expres Cluj (Apahida) - Dej - Baia-Mare - Satu-Mare, de pe rețeaua principală de conectivitate, urmate de drumul expres Cluj-Napoca - Dej.
Drumul expres Suceava - Bistrița și centurile ocolitoare de pe traseu, Gura Humorului, Frasin sau Vatra Dornei, sunt incluse la rețeaua secundară de conectivitate.
În schimb, drumul rapid Pașcani - Suceava - Siret și autostrada A8 Târgu-Mureș-Târgu-Neamț-Iași-Ungheni (pe lângă A7 Ploiești - Pașcani, finanțată prin PNRR), sunt mult mai sus pe lista priorităților.
Proiectele pot fi prioritizate și în funcție de maturitatea lor, stadiul de execuție sau de blocarea altor investiții, în condițiile în care totalul proiectelor îl depășește din start pe cel al finanțării disponibile, după cum au explicat pentru Europa Liberă reprezentanți ai CNAIR și alți specialiști în infrastructură.
„Astfel de investiții sunt foarte importante pentru Suceava și toată Bucovina și mă voi zbate să găsesc variante de finanțare”, spune Gheorghe Șoldan, adăugând că mizează pe sprijinul premierului și al ministrului Transporturilor - cu care a discutat pe temă.
Întrebat cât de normal este ca două formațiuni care guvernează împreună să se dueleze atât de vehement, el a dat de înțeles că este „cântecul de lebădă” al lui Gheorghe Flutur, care își va încheia 12 ani de mandat la șefia Consiliului Județean.
„Eu sper ca domnul Flutur, ca parlamentar, să pună umărul la dezvoltarea investițiilor acestora în infrastructură și să nu pună dânsul bețe în roate”, spune Gheorghe Șoldan.
Lucrurile nu ar fi atât de tensionate între PSD și PNL la nivel local / județean, însă „având în vedere că PNL-ul nu stă foarte bine și are nevoie să iasă în presă cu tot felul de lucruri”, conchide el.
Avalanșa de investiții în autostrăzi, „aprobate de guvernul liberal”
În contextul actual al estimărilor nu foarte favorabile pentru PNL atât la alegerile prezidențiale - unde candidează președintele formațiunii, Nicolae Ciucă- cât și la parlamentare, unii dintre reprezentanții partidului încearcă să evidențieze contribuțiile lor în acest domeniu.
Asta în condițiile în care portofoliul este deținut de ministrul PSD, Sorin Grindeanu, care se laudă cu peste 750 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres în prezent în România.
Oameni cheie, precum secretarul de stat Ionel Scrioșteanu sau directorul CNAIR, Cristian Pistol, sunt însă membri PNL. Pistol a fost vehiculat recent drept candidat la alegerile parlamentare pe lista PNL Giurgiu.
El a condus CNAIR, ca interimar, din 2021, iar din 2023 a fost numit director de către Consiliul de Administrație, cu un mandat de patru ani.
De altfel ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, precum şi unul dintre secretarii de stat din Minister, Ionuț-Cristian Săvoiu, vor candida pentru un loc de parlamentar din partea PSD, în Timiş, respectiv Dâmboviţa.
„Ministerul este deținut de PSD, dar infrastructura rutieră a României este coordonată de mine personal”, spune secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, pentru Europa Liberă.
Din 26 septembrie, Scrioșteanu este și șef al Comisiei de Transporturi din PNL.
El postează frecvent imagini și informații cu privire la stadiul proiectelor de infrastructură.
În ultima lună, mai multe dintre postările sale au avut la final următoarea mențiune: „investiție prevăzută în Programul Investițional 2021-2030 pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din România, elaborat și aprobat de guvernul liberal în perioada 2020-2021.”
Este vorba de Programul investițional care a actualizat Masterplanul General de Transport aprobat în premieră de România în 2016 și care a trasat principalele investiții - atât rutiere cât și feroviare sau maritime - pe termen lung.
Pe baza acestui plan a fost întocmit și Programul de Transporturi 2021-2027, cu finanțare totală de peste 9,2 miliarde de euro, din care aproape jumătate bani europeni.
Întrebat dacă remarcile prin care subliniază meritele PNL în domeniul infrastructurii au scopul de a sublinia cetățenilor / electoratului meritele liberalilor, el spune: „Să știe de ce și pe zona de transport au început lucrurile să funcționeze din ce în ce mai bine”.
„Pentru că am identificat lipsa de coerență date de schimbările frecvente de ministru, care venea cu propria viziune, am elaborat acest Plan de Investiții”, a mai spus Scrioșteanu.
Planul a fost elaborat de PNL în 2020, a fost aprobat la final de 2021 și „stă la baza relansării proiectelor de infrastructură în România”, explică el.
De precizat că pe parcursul 2020 PNL a condus un guvern minoritar - cabinetele Orban 1 și 2 - dar de la finalul anului până în noiembrie 2021 au fost în alianță cu USR.
Portofoliul Transporturilor a fost deținut nu de PNL, ci de către USR, prin Cătălin Drulă.
Mai mult, Planul investițional 2021-2030 a fost aprobat în ultima zi din 2021, când deja a fost formată actuala coaliție de guvernare (PSD-PNL, din care a făcut parte inițial și UDMR), iar ministru al Transporturilor a devenit Sorin Grindeanu, de la PSD.
Nu ar fi atât de relevant, întrucât Planul investițional ar fi fost discutat în permanență și cu reprezentanți ai celorlalte formațiuni politice, spune secretarul de stat.
„Ideea este că pe linia această de infrastructură, rutieră în special, PNL are continuitate din 2020”, a adăugat el.
Înghețarea raporturilor din Coaliție, în prezent, nu afectează în fapt derularea proiectelor, susține Scrioșteanu.
„Suntem doar «administratori» aici și eu unul încerc să îmi fac cât mai bine treaba”, a conchis secretarul de stat.
Centura Beiușului, din Bihor, pre-inaugurată cu Ciucă și Bode
În una din cele mai recente postări, Ionel Scrioșteanu vorbește despre meritul liberalilor în inaugurarea unei centuri de 9,3 kilometri lângă Oradea: „Parteneriatele liberale dau roade, astăzi centura Beiuș!”.
El a evidențiat că inaugurarea centurii din județul Bihor, în valoare de 110 milioane de euro cu fonduri UE, a fost posibilă în baza unei politici de descentralizare susținută de Ministerul Transporturilor încă din 2020.
Concret, centura Beiușului a fost rezultatul unui parteneriat între Consiliul Județean Bihor, condus de liberalul Ilie Bolojan, și CNAIR, condusă tot de un liberal, Cristian Pistol.
Oferit adesea exemplu pentru pragmatismul administrativ, care a ținut cont mai puțin de culoarea politică a diverselor guverne, fostul primar al Oradei, Ilie Bolojan, a inaugurat anul acesta șase tronsoane de centuri ocolitoare, cu bani europeni.
Acestea au lungimi între 5 km - 9 km și sunt amplasate în jurul unor localități de lângă municipiul de reședință de județ.
Spre deosebire de celelalte inaugurări din acest an - marcate prin deschiderea efectivă a traficului - inaugurarea centurii Beiușului a fost prefațată, pe 11 octombrie, de un desant al liderilor PNL de la nivel central, în frunte cu candidatul la prezidențiale Nicolae Ciucă și cu fostul ministru PNL Lucian Bode.
Deși a câștigat pe 9 iunie un nou mandat de președinte al CJ Bihor, Ilie Bolojan a luat o decizie surprinzătoare și va candida pentru un post de senator la alegerile parlamentare din 1 decembrie.
Este primul pe lista PNL, iar, dacă va fi ales, partidul ar urma să îl susțină în cursa pentru șefia CJ pe vicepreședintele forului.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
