Linkuri accesibilitate

Creșterea dobânzii cheie | Valentin Lazea: „Anul acesta nu mai este prevăzută nicio ședință de politică monetară”


Sediul Băncii Naționale a României, București.

Marți, Banca Națională a României (BNR) a majorat dobânda cheie pentru a doua oară în ultimul an la 1.75%. Intervenția are loc după ce inflația a atins pragul de 6% în luna septembrie, valoare ce a depășit ținta inițială a Băncii.

Potrivit BNR, citat de Digi24, rata anuală a inflației a crescut semnificativ de la 5.25% în luna august și 3.94% în iunie. Majorarea dobânzii cheie a intervenit în condițiile în care Asociația Piețelor Financiare (ACI România) preconiza luni că BNR va crește dobânda cheie în urma ședinței din noiembrie.

Alături de creșterea dobânzii cheie, BNR a mai luat următoarele măsuri economice:

  • Mărirea coridorului simetric al ratelor dobânzilor facilităților permanente de la +-0.50 la +-0.75 puncte procentuale; astfel dobânda aferentă facilității de creditare ajunge la 2.5%.
  • Menținerea unui control ferm asupra capitalului lichid pe piață.

Europa Liberă a discutat cu Valentin Lazea, economistul șef al BNR, pentru a înțelege la ce trebuie să ne așteptăm pe parcursul lunilor următoare.

Creșterea dobânzii cheie, un fenomen răspândit în Europa centrală și de est

Mărirea dobânzii cheie în România nu este singura pe plan regional la nivelul Europei. Joi, 4 noiembrie, Banca centrală a Cehiei a majorat rata dobânzii cu 1.25%, mult peste cele 0.75% prognozate de agenții economici. Cu doar o zi în urmă, Polonia a anunțat o majorare a dobânzii de la 0.5% la 1.25%.

Valentin Lazea a explicat că în acest an, BNR nu intenționează să mai mărească dobânda cheie.

„Anul acesta nu mai este prevăzută nicio ședință de politică monetară. Următoarea ședință de politică monetară va avea loc pe 10 ianuarie. În general, s-a spus că trendul creșterii dobânzilor va continua, deci probabilitatea mare este să continue, dar cum spuneam, după anul nou”, a transmis economisul șef al BNR.

Acesta a adoptat un ton calm cu privire la ultimele modificări ale dobânzii cheie pe piață.

„Vedem atât în țara noastră cât și în Europa centrală și de est o creștere a inflației. Creșterea inflației este cauzată, în principal, de creșterea prețurilor la produsele energetice. Lucru despre care Banca Națională a spus că este în afara ariei sale de control – deci nu poate să combată creșterea prețurilor energetice prin simpla mărire a dobânzii”, a explicat acesta.

De cealaltă parte, economistul șef al BNR a punctat că decizia Băncii de a majora dobânda cheie a intervenit în momentul în care inflația a crescut pe o durată mai lungă decât cea așteptată inițial de experți. Măsura luată de BNR urmărește prevenirea unor efecte negative majore asupra pieței economice din țară.

Direcția inflației, necunoscută

Institutul Național de Statistică este responsabil de clasarea inflației pentru perioada următoare. Lazea susține că acesta nu știe care va fi clasarea pe care Institutul Național de Statistică o va face și explică pentru Europa Liberă faptul că aceasta este influențată direct de măsurile economice de redresare luate de stat.

„Vorbim despre această subvenționare a prețurilor la energie sau plafonare a lor, alături de subvenționare. În alte cuvinte, în ce măsură intervenția statutului pentru a ajuta consumatorii și mai ales persoanele vulnerabile va fi reflectată într-o scădere temporară a inflației până în lunile martie-aprilie?” a ținut să puncteze acesta.

Potrivit lui, odată cu retragerea măsurilor venite din partea statului pentru scăderea inflației, există posibilitatea unei creșteri, din nou, a acesteia. „Nu sunt în măsură să vă spun cum va evolua inflația în aceste luni fiindcă, așa cum am zis, depinde de tratamentul statistic al subvențiilor la energie care se va da.”

Ce se întâmplă cu creditele ipotecare și în valută ale românilor?

De-a lungul timpului, BNR și-a menținut atitudinea rezervată față de creditele ipotecare și a încercat să le descurajeze indiferent de rata inflației.

„Dat fiindcă în România activitatea asta investițională în active imobiliare are o lungă tradiție și lumea vrea să câștige bani din chestia asta, nu inflația, nu acest episod de inflație și de creștere a dobânzii ne face să ne gândim că activitatea aceasta trebuie descurajată.

Situația actuală este diferită de criza din 2008-2009, când amplificarea unor astfel de activități imobiliare i-a dus pe mulți să investească cu scopuri speculative. Atunci, potrivit lui Lazea, băncile s-au trezit la un moment dat cu o „grămadă de credite neperformante și cu o grămadă de active, de imobile în portofoliul lor, al băncilor, de care ele nu știu cum să scape pentru că activitatea lor nu e legată de valorificarea de imobile”.

Economistul explică, de asemenea, faptul că sunt din ce în ce mai puțini oameni care au sau și-au făcut creditul în valută, în special după episodul financiar din 2008.

„Este un lucru lăudabil. Înseamnă că au conștientizat riscul valutar”, a continuat Lazea.

Șansa ca un episod similar să se mai repete în contextul pandemiei este unul mic – riscul valutar se va accentua doar în condițiile în care, potrivit expertului, România se va confrunta cu un „evenmient extern major”, cu o „criză mondială” și așa mai departe.

Pe de altă parte, situația actuală nu va duce neapărat la păstrarea unui curs valutar constant.

„El (cursul valutar, n.r.) va evolua după coordonatele din ultimii 2-3 ani. Repet, în condițiile în care nu avem un mare eveniment sau criză mondială. Atunci se schimbă toată povestea – nu numai leul, ci și alte valute sunt la risc de depreciere”, a argumentat Lazea.

Ce spune primarul din Bolintin Vale despre conflictele din localitate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:20 0:00
XS
SM
MD
LG