Linkuri accesibilitate

Problemele României în viziunea țărilor ONU: traficul de persoane, violența împotriva femeilor, discriminarea romilor


Traficul de persoane este una dintre marile probleme ale României în opinia organizațiilor pentru apărarea dreptuilor omului, dar și a numeroase țări membre ale Națiunilor Unite. (Imagine generică - campanie împotriva traficului de persoane)
Traficul de persoane este una dintre marile probleme ale României în opinia organizațiilor pentru apărarea dreptuilor omului, dar și a numeroase țări membre ale Națiunilor Unite. (Imagine generică - campanie împotriva traficului de persoane)

Discriminarea femeilor și a persoanelor rome, traficul de persoane, dar și absența educației sexuale sunt printre problemele României în viziunea altor țări membre ale Consiliului Națiunilor Unite pentru Drepturilor Omului. Acesta a dezbătut, marți, la Geneva situația drepturilor omului în România. 

O dată la patru ani, toate cele 193 de state membre ONU sunt supuse unei Evaluării Periodice Universale a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului.

Marți, la Geneva, de la Franța și Germania până la Costa Rica și Iordania au cerut României să facă mai mult pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, discriminării și a traficului de persoane, dar și să includă educația sexuală în școli.

Traficul de persoane

Mai multe țări au recomandat României să intensifice eforturile de eliminare a traficului de persoane.

Reprezentanta Norvegiei a oferit mai multe propuneri pentru prevenirea traficului precum „întărirea sistemului legal, oferirea unei pregătiri specifice, îmbunătățirea metodelor de identificare a victimelor minore recrutate online și creșterea capaciășii adăposturilor de stat pentru victime.”

România este principala sursă de traficanți și victime ale traficului de persoane din Europa conform raportului ONU din 2022.

Departamentul de Stat al SUA a caracterizat traficul de persoane din România drept îngrijorător și consideră, în ultimul raport pe această temă, că „Guvernul României nu îndeplinește în totalitate standardele minime în vederea eliminării traficului de ființe umane”.

Alte țări care au adus recomandări României la acest capitol au fost Gambia, India și China.

Violența și discriminarea împotriva femeilor

Germania, Georgia, Finlanda, Estonia, Islanda și Belgia au fost unele din țările care au atras atenția asupra violenței de sex și de gen din România.

În primele trei luni a anului 2023, 13.307 de fapte penale de violență domestică au fost înregistrate de Poliția Română, cu aproape 1.000 mai multe cazuri decât în 2022.

Cu toate acestea, România stă prost la colectarea datelor despre violență împotriva femeilor. În afară de violența domestică, rapoartele poliției nu acoperă alte feluri de agresiuni discriminatorii. De altfel, statul a realizat foarte puține sondaje despre percepții și experiențe ale violenței.

Din cauza lipsei datelor, Indexul European pentru egalitatea de gen nu include România.

Fără astfel de informații, politicile publice pentru eliminarea violenței împotriva femeilor au mici șanse să fie eficiente.

Finlanda și Germania au recomandat României să colecteze aceste informații.

„Germania recomandă României să colecteze și să publice date la intervale regulate care să includă toate formele de violență și discriminare, conform Convenției de la Istanbul”, a fost recomandarea Berlinului.

România a ratificat Convenția de la Istanbul în 2016, un mecanism conceput pentru a preveni violența împotriva femeilor. Una din principalele obligații este monitorizarea cazurilor de violență.

Lipsa educației sexuale și a accesului eficient la contracepție și avort

Țări precum Franța, Lituania, Cipru, Belgia, Danemarca, Olanda, Costa Rica sau Cehia au cerut României să faciliteze accesul la sănătate reproductivă și la educație sexuală de calitate.

Conform Centrului Filia, o organizație pentru apărarea drepturilor femeilor, în prima jumătate a lui 2022, în 13 județe nu s-a făcut niciun avort la cerere.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Andrada Cilibiu, reprezentanta asociației, a declarat recent că avortul la cerere se face tot mai greu și că organizațiile anti-avort sunt din ce în ce mai active.

„Cerem României să implementeze măsuri structurale care să permită accesul la sănătate sexuală și reproductivă cu susținerea statului, în special pentru femeile și fetele din zone rurale și din comunități marginalizate”, a declarat, marți, în Consiliul ONU, reprezentanta Cehiei.

Pentru a diminua cazurile de minore însărcinate și de căsătorii premature, reprezentanta Muntenegrului a recomandat și ea adoptarea unor măsuri care să faciliteze accesul la facilități de sănătate reproductivă cât și la educație sexuală. Olanda a recomandat și ea educația sexuală obligatorie în școli

Discriminarea comunității rome

Romii din România continuă să se confrunte cu sărăcia extremă, excluziunea socială și discriminarea în ceea ce privește dreptul la educație, sănătate, locuință și muncă.

Majoritatea romilor din România locuiesc în condiții de supraaglomerare, merg la școli segregate, părăsesc educația de tineri și experimentează discriminare la locul de muncă conform unui raport al Agenției Europene pentru Drepturile Fundamentale.

„Recomandăm implementarea unor măsuri tangibile pentru integrarea persoanelor rome în societate, în special în ceea ce privește sănătatea, educația, munca și locuința,” a declarat reprezentata Chile.

Costa Rica a cerut și ea eliminarea discursurilor de ură împotriva populației rome. Conform Olandei, vulnerabilitatea și nevoile specifice ale femeilor rome ar trebui să fie luate în considerare în prevenirea violenței de gen.

Franța, Belgia, Grecia sau Canada sunt alte țări care au atras atenția României asupra drepturilor romilor.

Discriminarea pe bază de orientare sexuală

În ceea ce privește drepturile persoanelor LGBTI, căsătoria și parteneriatul între persoane de același sex sunt în continuare nerecunoscute, în ciuda deciziei Curții Europene de Justiție din 2018 care obligă România să garanteze libertatea de circulație și ședere pentru cuplurile de același sex.

„Delegația mea recomandă combaterea discriminării și a reprezentării bazate pe stereotipuri a comunității LGBTI cât și recunoașterea parteneriatului civil între persoanele de același sex,” a spus reprezentantul Luxemburgului.

Drepturile comunității LGBTI au fost aduse în discuție și de țări precum Brazilia, Cehia, Franța, Islanda și Irlanda.

  • 16x9 Image

    Sorana Horșia

    Este intern la Europa Liberă. 

    Ea studiază jurnalism și drepturile omului la Sciences Po în Paris. A terminat licența în științe politice la campusul Sciences Po din Dijon, axat pe Centrul și Estul Europei.

XS
SM
MD
LG