Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române și alte doisprezece Biserici din România au solicitat Ministerului Educației eliminarea a celor două articole referitoare la diversitate din noua Lege pentru învățământul preuniversitar, respectiv extragerea sintagmei orientare sexuală.
Unul dintre cele două articole de lege propuse pentru eliminare definește diversitatea, iar cel de-al doilea enumeră promovarea diversității între obligațiile de conduită ale cadrelor didactice, alături de unele precum exercitarea atribuțiilor cu profesionalism, decență, sprijinirea excelenței, respectiv asigurarea echității și a egalității șanse egale elevilor pentru progres în învățare.
Ambele articole de lege vorbesc de diversitate la modul general, fără vreo trimitere la cea sexuală.
În privința orientării sexuale, aceasta este inclusă între criteriile pentru care elevii nu pot fi discriminați în unitățile de învățământ și în activitățile organizate de acestea.
13 culte diferite împotriva diversității
Reprezentanții bisericilor spun că fac aceste solicitări „conform principiului independenței față de orice formă de ideologie”, vizată fiind în acest caz „ideologie de gen”, promovată și în România și care ar influența negativ copiii și tinerii.
La rândul lor, reprezentanții a peste 40 de ONG-uri au transmis o scrisoare deschisă Ministerului Educației în care atrag atenția asupra „importanței diversității drept valoare fundamentală în procesul de educație”.
Ei au lansat totodată o petiție cu privire la această temă și cer ca nediscriminarea, inclusiv pe criterii sexuale, să fie în continuare respectată cu fermitate în școli și reclamă că solicitarea Bisericilor încalcă prevederi legale naționale, dar și tratate internaționale cu privire la discriminare, educație și drepturile omului.
În replică, reprezentanții Bisericilor spun că doresc protejarea elevilor de „ideologia de gen”, promovată tot mai intens și în România.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Vasile Bănescu, descrie drept „abuzivă și nocivă” obligativitatea promovării „diversității sexuale” în școală și de a li se prezenta copiilor ca „normalitate”, posibilitatea „aberantă” a cuiva de a-și schimba genul.
De altfel, o poziție similară, folosind însă cuvinte mai puțin dure, a exprimat și fostul purtător de cuvânt al Bisericii Romano-Catolice, Francisc Doboș, într-o intervenție televizată.
„Există o tendință, la nivel mondial, de colonizare ideologică. Asta nu ne împiedică să nu recunoaștem ceea ce este diversitate. Dar, de la diversitate până la să devină o ideologie, este o cale lungă”, a spus el, menționând că și solicitarea de eliminare a orientării sexuale dintre criteriile de nediscriminare a elevilor vizează tot combaterea „ideologiei de gen”.
„Diversitatea stă la baza unei societăți democratice. Nu înseamnă automat diversitate sexuală”
Reprezentanții Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) atrag atenția că solicitările bisericilor pe această temă lovesc într-o valoare democratică de bază, dar în același timp sunt pripit interpretate ca o propagandă LGBTIQ+ (acronime care rezumă tipologia orientărilor sexuale).
Diversitatea stă la baza oricărei comunități și a unei organizări într-o societate democratică și este și o valoare constituțională până la urmă.Csaba Asztalos, președinte CNCD
Noțiunea de diversitate ar fi mult prea ușor asociată exclusiv cu diversitatea sexuală, care alarmează Bisericile și naște uneori temeri și în societate, adaugă organizațiile neguvernamentale.
Redactorii scrisorii semnate de treisprezece Biserici din România „nu s-au gândit de exemplu la diversitatea religioasă, etnică, sau la o diversitate culturală, rasială, sau pe criteriul de vârstă”, a subliniat pentru Csaba Asztalos, președintele CNCD, pentru Europa Liberă.
„Observ că, în ultima vreme, este că legat de orice concept care privește principiul nediscriminării, adică a respectului față de demnitatea umană, că despre asta e vorba de fapt, egalitate între femei și bărbați, egalitate de gen, prima imagine care le vine în minte unora este cea a minorității sexuale”, mai spune el.
„Acest lucru nu este corect și nu este adevărat”, spune Asztalos, care adaugă că „acest concept, de diversitate, nu are cum să lipsească dintr-un proiect de lege”.
Președintele CNCD a mai subliniat că trebuie știut foarte bine că eventuala predare a educației sexuale sau a educației pentru sănătate nu se (va) face decât cu acordul prealabil al părintelui sau tutorelui legal.
Fapt pe care l-a evidențiat și în discuțiile formale sau informale pe care le-a avut reprezentanții Bisericilor, inclusiv după scrisoarea adresată de acestea Ministerului Educației.
Deși legea face referire la diversitate în general și nu la cea sexuală, Bisericile spun că doresc protejarea elevilor de „ideologia de gen”.
Ideologia urii
Chiar dacă în solicitările Bisericilor legate de temele diversității și orientării sexuale se menționează că au la bază principiul independenței față de ideologii, transmit ele însele o ideologie a urii, a spus directorul de advocacy al Organizației Accept, Florin Buhuceanu, pentru Europa Liberă.
Cererile respective stigmatizează persoanele cu altă orientare decât cea heterosexuală și, mai mult, trec peste prevederi legale și chiar constituționale, legate de libertatea de conștiință, subliniază reprezentantul asociației înființate în anii '90 pentru apărarea drepturilor comunității LGBT.
Portretizarea publică a elevilor transgender, care învață în școlile din România, drept «ideologii» și nu ca oameni egali, exprimă o «ideologie a urii».Florin Buhuceanu, asociația Accept
El aduce aminte de momentul 2018, al promovării Referendumului pentru familie, când unii din susținătorii demersului înfierau membrii comunității LGBT.
Potrivit teologului Paul Palencsar, solicitările Bisericilor nu ar trebui privite ad-literam, ci ca un demers preventiv față de efectele promovării intense, la nivel internațional, a unor concepte pe care Biserica nu are cum să la accepte.
Bisericile s-ar opune, potrivit preceptelor lor, încurajării publice, mai ales în rândul copiilor sau tinerilor, a altor orientări sexuale decât heterosexualitatea, dar asta nu înseamnă că nu recunoaște diversitatea existentă în societate, mai spune teologul.
„Ofensiva” la adresa diversității din adresa transmisă Ministerului Educației poate reprezenta mai degrabă și o strategie de negociere, în sensul că speră ca în urma unei solicitări mai radicale, să obțină nu neapărat maximum, ci totuși precizări care să le satisfacă doleanțele, mai consideră Palencsar.
Bisericile vs. diversitatea din Legea Educației
„Eliminare art. 2, alin 1, lit. b) - definirea diversității, a art. 224, lit. e) - obligația de a promova diversitatea în școală - și a sintagmei referitoare la «orientarea sexuală» din art.11, alin. 1, din proiectul Legii învățământului preuniversitar, conform principiului independenței față de orice formă de ideologie”, este modificarea cerută la noua Lege a Educației de reprezentanții a treisprezece Biserici din România.
Este doar unul din cele 11 puncte ale adresei inițiate de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române și semnată de reprezentanți altor doisprezece biserici - de la cele tradiționale, Romano-Catolică, Greco-Catolică, Reformată, Musulmană, la cele neoprotestante.
Deși a intrat însă în plan secund, în comparație cu solicitarea de includere a Religiei ca materie opțională la BAC, mențiunea de la punctul 3 a solicitării Bisericilor naște la rându-i aprige dezbateri.
Asta în condițiile în care intră în contradicție cu principii de nedescriminare prevăzute deja de legislație, și chiar de Constituție, care conferă drepturi cultelor religioase, dar prevede în mod clar și libertatea de conștiință și dreptul egal la învățare.
În articolul 2 din textul actual al noii Legi a Educației, aflate în consultare publică, definiția diversității figurează între cele nouă valori care stau la baza sistemului de învățământ din România.
Alte valori incluse în paragraful de lege sunt colaborarea, echitatea, respectul, profesionalismul sau responsabilitatea.
Diversitatea este definită drept „respectarea și valorizarea diferitelor perspective culturale, etnice, identitare, a sensibilității și a empatiei, alături de întărirea și pozitivarea imaginii de sine individuale și colective”.
Biserica, atentă la atitudinea profesorilor
Cel de-al doilea lucru cerut de Biserici, eliminarea articolului referitor la promovarea diversității, se referă la articolul 224, care enumeră „obligațiile personalului didactic”.
„Promovarea diversității, ca resursă de învățare, pentru a genera elevilor atitudini incluzive și tolerante” este unul dintre cele treisprezece subpuncte.
Îndatoririle cadrelor didactice includ, printre altele, exercitarea atribuțiilor cu profesionalism, respectarea atribuțiilor din fișa postului, sprijinirea excelenței, respectiv echitatea și asigurarea de șanse egale elevilor pentru progres în învățare.
Combinația „diversitate”, „promovare”, „obligativitate” pare să fie alarmantă pentru Biserici, fiind privite ca atribute ale „ideologiei de gen”.
Aceasta „descrie ca normalitate o deviație psiho-somatică numită «transgenderism»”, potrivit purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.
El mai spune că nu constituie miezul unei științe reale, ci „este o artificială construcție ideatică, așa-zis culturală, orientată în răspăr cu realitatea, cu logica, cu biologia, cu antropologia, cu ordinea firii structurată de cele două sexe: masculin și feminin/ feminin și masculin”.
Reprezentatul BOR descrie drept „abuzivă și nocivă” obligativitatea promovării „diversității sexuale” în școală și de a li se prezenta copiilor ca „normalitate” posibilitatea „aberantă” a cuiva de a-și schimba genul.
De precizat că prevederile articolului de lege incriminat nu fac însă vreun curs obligatoriu ci la principii ale conduitei cadrelor didactice.
Pe de altă parte, termenul „promovare” este folosit doar în două rânduri, referitor la diversitate, respectiv la promovarea respectului prin educație, pentru însușirea de către elevi a valorilor și a principiilor dintr-o societate democratică.
Președintele CNCD, Csaba Asztalos, spune că Bisericile cred că sub conceptul de diversitate s-ar ascunde de fapt propaganda de gen și LGBTIQ+, iar copiii și tinerii ar fi în fața pericolului de a li se vorbi în școală despre aceste subiecte.
„Această abordare ridică semne de întrebare, deoarece, chiar dacă copilului nu i se vorbește în școală despre aceste lucruri, trăiește într-o lume a comunicării globale și inevitabil un copil mai devreme sau mai târziu va afla despre faptul că pe lume există alte persoane decât cele cu orientare heterosexuală”, spune el.
Nediscriminare, până la... orientarea sexuală
Poate și mai stridentă este cea de-a treia propunere a Bisericilor, ca sintagma „orientare sexuală” să fie eliminată dintre criteriile de nediscriminare, așa cum sunt menționate ele la primul alineat al articolului 11 din lege.
„În unitățile de învățământ preuniversitar și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale, precum și în cadrul activităților desfășurate în mediul online de unitățile de învățământ preuniversitar, sunt interzise discriminările pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială, orientare politică sau religioasă, orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare...”, este textul de lege.
Același paragraf de lege incriminează și violența psihologică de tip bullying, iar în încheiere menționează de altfel că „sunt interzise, de asemenea, manifestările și propaganda de natură politică și prozelitismul religios”.
Chiar dacă nediscriminarea pe criterii de orientare sexuală ar fi extrasă din Legea Educației, sunt legi care protejează dreptul la educație ale persoanelor aparținând minorităților sexuale, subliniază președintele CNCD.
Este vorba în special de Ordonanța de Urgență a Guvernului 137/2000, republicată, care menționează încă din Articolul 1 educația între numeroasele domenii în care „principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special”.
Legea mai spune că „prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată...”.
„Minoritățile sexuale sunt protejate potrivit legii cu privire la accesul la educație. Asta înseamnă că dacă un elev este minoritar sexual sau perceput că este minoritar sexual să nu fie hărțuit, să nu fie discriminat; la fel și în cazul profesorilor, deci nu înseamnă că promovează o orientare sau alta, ci promovează propria sa identitate”, spune Csaba Asztalos.
Excluderea criteriului din legea educației nu ar produce astfel efecte, dar ar fi de dorit să nu fie exclus, pentru că România a dezincriminat homosexualitatea de mulți ani și acceptarea unui astfel de criteriu nu înseamnă decât că nu discriminezi.
Invocarea promovării ideologiei de gen pentru reacții abrazive ale Bisericilor poate reprezenta la rându-i o propagandă, atrage atenția Csaba Asztalos.
Președintele CNCD mai spune că invocarea argumentului discriminării față de majoritate, lucru adus în discuție și de fostul purtător de cuvânt al Bisericii Romano-Catolice, Francisc Doboș, nu se susține.
BOR și limbajul minorității
„Fiecare cult poate să considere orientarea sexuală ca fiind un păcat din punctul de vedere al dogmei sale, dar asta nu înseamnă nimic. Drepturile lor constituționale trebuie respectate, nu putem accepta ca simpla prezență a unui minoritar sexual și prezența sa într-un spațiu public să constituie discriminare pentru un heterosexual”, spune Asztalos.
„Interesant este că Biserica Ortodoxă folosește limbajul unei minorități sub atac, or ei sunt o majoritate, sunt la peste 80%. În ce situație de atac sunt dumnealor, când au acces la resurse nelimitate, au acces la spațiul public, au televiziunea lor, episcopii au un statut special, despre ce vorbim?”, subliniază reprezentantul Accept, Florin Buhuceanu.
În plus, președintele CNCD a ținut să contracareze temerile legate de influența pe care o pot exercita informațiile legate de posibilitatea schimbării de sex de pildă asupra unui copil.
„Este o abordare neprofesionistă, că nu se trezește cineva dimineață băiat și după-amiază e fată. Sunt lucruri pe care le pot explica medicii, lucruri care vin din perioada concepției, nu care se întâmplă post-factum. Bagatelizăm și atacăm de fapt aceste persoane. Ca și cum dacă un profesor îi zice unui elev că «știi, avem și oameni care au acest statut sexual sau de gen» introduci automat o dilemă. Până unde bagatelizăm?”, spune Csaba Asztalos.
Unii psihologi explică totuși că expunerea constantă la un anumit tip de informații nu produce într-adevăr un efect automat în psihicul unui copil sau tânăr.
Pe de altă parte, informațiile respective rămân înmagazinate, iar într-o situație de vulnerabilitate, a vârstei sau a unei crize de identitate, tânărul poate fi mai ușor tentat să le pună în practică, în special dacă i se oferă și o recompensă / recunoaștere.
Florin Buhuceanu spune că foarte vulnerabili sunt în special copiii și adolescenții din minorități, fie etnice, culturale, lingvistice, sau de orientare sexuală / identitate de gen.
Un sondaj din urmă cu câțiva ani arăta că 7 din 10 tineri cu orientare homosexuală nu se simțeau în siguranță în școli, spune el.
„Soluția este să vorbești cu ei și cu părinții lor, nu să iei decizii în absența lor, care de fapt îi vulnerabilizează și mai mult. Și în niciun caz să îi transformi în ținte ale oprobriului public”, spune reprezentantul Accept.
„Când arăți cu degetul la niște persoane și spui că sunt un pericol public - îmi amintesc discursul din 2018, când «furam» copii din familii tradiționale, eram «agenți ai răului», satana de-a dreptul - atunci tu însuți instituție ecleziastică, creezi fracturi în societate, sunt unii împotriva altora, o majoritate împotriva unei minorități”, conchide Florin Buhuceanu.
Teologul Paul Palencsar crede la rându-i că e nevoie de mai mult dialog, în urma căruia Legea educației să specifice clar la ce se referă aspectele ce țin de diversitate, pentru a diminua neliniștile și a lămuri transparent optica propusă.
Csaba Asztalos spune că instituția pe care o conduce participă în această perioadă la dezbaterea din spațiul public tocmai pentru a găsi cele mai bune soluții pentru o lege a educației echilibrată și „competitivă”.
„Avem nevoie de culte, avem nevoie de libertate de conștiință, de religie, de valori, dar este important ca fiecare cetățean să decidă liber dacă practică, dacă nu practică, liber să poată să își asume o orientare sexuală sau alta și dacă face acest lucru să nu fie hărțuit și discriminat”, a conchis el.
