Numărul șomerilor este în creștere, iar perspectivele sunt sumbre, cu mult peste creșterea numărului de decese ale pandemiei coronavirusului.
În întreaga lume, țările se confruntă cu efecte secundare asupra sănătății și bunăstării lor publice, o mare parte depinzând de economie. Și printre daunele colaterale rezultate în urma izbucnirii pandemiei, este și șomajul foarte mare.
Jumătate din forța de muncă a lumii – adică 1,6 miliarde de oameni - riscă să își piardă locul de muncă în prima jumătate a anului 2020, potrivit ultimelor estimări ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM).
OIM prevede o scădere fără precedent a orelor de lucru, care ar fi echivalentul a 305 milioane de locuri de muncă cu normă întreagă. Activitatea economică va scădea, sărăcia relativă va crește chiar și în rândul celor angajați, iar sectoarele cele mai afectate vor fi comerțul cu amănuntul, producția, repararea vehiculelor, HoReCa și imobiliare.
Și situația este aproape la fel de proastă pe tot globul - America suferă cea mai mare pierdere a orelor de muncă, cu peste 12%, Europa și Asia Centrală urmează cu 11,8% și în alte regiuni ale lumii se înregistrează peste 9,5%.
Fiindcă statele pun pe primul loc protejarea sănătății cetățenilor lor și a vieții economice, fiecare a venit cu o abrodare diferită asupra reducerii șomajului.
Statele Unite – Banii rezolvă problemele
Cea mai mare economie a lumii se confruntă cu niveluri foarte mari de șomaj, umplând birourile de asistență socială și băncile de alimente și ducând la apeluri pentru redeschiderea economiei chiar dacă vârful pandemiei de coronavirus nu a fost depășit.
Șomajul a atins 14,7% în aprilie, cel mai rău din anii 1930, atunci când a avut loc Marea Depresiune, iar Biroul de Buget al Congresului proiectează că s-ar putea menține la puțin sub 12% până la finalul anului.
Cel mai important expert în boli infecțioase din țară, Anthony Fauci, era așteptat să avertizeze în cadrul unei audieri a Senatului din 12 mai că cetățenii americani vor experimenta „suferință și moarte inutile” dacă țara se deschide prea devreme și a solicitat statelor americane să adere la liniile directoare stabilite în propriul plan Opening Up America Again al președintelui Donald Trump.
Dar consilierii economici ai lui Trump au spus că situația se va înrăutăți, șomajul crescând la peste 20% în mai și iunie și au cerut ca economia să se deschidă rapid pentru a reduce aceste rate și pentru a evita daune economice permanente.
Pe termen scurt, Statele Unite au dat mai multe pachete de ajutor în valoare de peste trei mii de miliarde de dolari, umflând bugetul. Doar unul dintre aceste pachete, adoptat în martie, a fost de două trilioane de dolari, cel mai mare pachet de ajutor din istoria Statelor Unite și a însemnat distribuirea a 500 de miliarde de dolari în plăți directe către cetățeni, 200 de miliarde de dolari în împrumuturi pentru marile companii și 300 de miliarde de dolari în împrumuturi pentru întreprinderile mici.
Acum, în condițiile în care membrii legislativului dezbat necesitatea unui pachet suplimentar de ajutor, democrații din Camera Reprezentanților încearcă să facă un proiect de lege prin care ar putea fi oferită asistență directă cetățenilor, ar oferi finanțare pentru întreprinderi, va ajuta la salvarea statelor și orașelor copleșite de nevoi și va oferi ajutor legat de împrumuturile pentru studenți și plățipentru chirie și ipotecă.
Cu toate acestea, măsurile pot întâmpina rezistență din partea Republicanilor, iar unii democrați și-au exprimat dezamăgirea că nu ar garanta plata integrală a salariilor personale.
Spania urmează modelul finalndez – Venit universal de bază
Conceptul unui venit de bază universal a intrat târziu în atenția publică, politicieni din întreaga lume cercetând ideea și chiar Papa sugerând în timpul mesajului său de Paște că „acesta poate fi momentul” să fie luat în considerare.
Ideea are strânsă legătură cu Finlanda, care în 2017 și 2018, a pus-o în practică plătind pentru 2.000 de șomeri selectați la întâmplare, un venit lunar regulat de aproximativ 600 de dolari. Beneficiarii nu aveau nicio obligație să caute un loc de muncă și nici o reducere a stimulentului lor deveneau angajați.
Rezultatele studiului, care s-a întins pe o perioadă de doi ani, publicate la începutul acestei luni, au arătat că participanții au o bunăstare mentală și financiară, ceea ce înseamnă că sunt în general mai fericiți, dar nu aveau mai multe șanse să obțină un loc de muncă.
Dar, odată cu apariția pandemiei de coronavirus, la fel și-au făcut apariția și avocații venitului de bază universal.
Spania, una dintre cele mai afectate din lume de coronavirus, a declarat că ar urma să aprobe în această lună legislația care ar oferi un venit de bază pentru până la trei milioane de cetățeni, dintre cei mai săraci.
Aproximativ o cincime din gospodăriile spaniole au un venit de mai puțin de 270 dolari pe lună, iar țara - a patra economie a Europei - a înregistrat o rată a ocupării forței de muncă de 14,4% în primul trimestru al anului.
Ministrul spaniol al securității sociale, Jose Luis Escriva, a spus că ideea ar fi să ofere stimulente pentru a găsi un loc de muncă, și ar putea să le permite beneficiarilor să combine atât indemnizația lunară cu salariile de la un nou loc de muncă pentru o perioadă de timp.
„Fără stimulente pentru a găsi un loc de muncă, există o tentație de a epuiza indemnizația și de a nu privi spre piața locurilor de muncă”, a spus Escriva în aprilie.
Germania – Lupta împotriva crizei cu ajutorul „Kurzarbeit”
Mulți s-au uitat spre cea mai mare economie a zonei euro, Germania, pentru orientare.
„Kurzarbeit”, sau programul de muncă de scurtă durată, acordă subvenții guvernamentale întreprinderilor, permițându-le să reducă orele de muncă, în timp ce încă plătește cel puțin 60% din salariile angajaților.
Furnizarea de ajutor salarial a contribuit la menținerea șomajului în Germania, Fondul Monetar Internațional a prevăzut o rată de doar 3,9% în acest an, față de 3,2% în 2019.
Abordarea a primit foarte multe laude. Șeful Organizației Internaționale a Muncii, de pildă, a citat-o ca un exemplu pentru restul lumii, pentru că a permis continuitatea proceselor și instituțiilor.
Și după ce Germania a angajat cu succes Kurzarbeit pentru a ieși din ultima sa criză financiară, în 2008-2009, țări precum Regatul Unit, Italia și Olanda au pus în mișcare propriile versiuni ale programului.
Cu toate acestea, alții au sugerat că, chiar dacă funcționează, nu poate funcționa mult timp.
Potrivit Institutului de Cercetări Economice din Munchen, jumătate din toate companiile germane au solicitat să-și plaseze unii sau toți angajații în program – însemnând în total aproximativ 10 milioane de lucrători.
Conceptul oferă o forță de muncă ușor disponibilă odată ce activitatea va reîncepe. Dar dacă nu, atunci șomajul mai mare este inevitabil
Produsul Intern Brut este deja așteptat să scadă cu peste 6,5 la sută în acest an, ridicând temerile unei recesiuni mai profunde și există deja semne că multe firme din sectorul auto, hoteluri și restaurante dar și din zona de travel au început să împuțineze numărul de angajați.
Iar Institutul de Cercetări Economice a raportat că aproape o treime din companiile germane au spus că ar putea supraviețui doar trei luni, dacă restricțiile pentru combaterea pandemiei coronavirusului ar rămâne în vigoare.
Rusia – Fără „vacanță nelucrătoare”
Rusia suferă puternic din cauza pandemiei de coronavirus. În prezent, este pe locul doi, după Statele Unite în ceea ce privește numărul de cazuri raportate, chiar și pe fondul afirmațiilor potrivit cărora Moscova reprezintă un număr mic de infecții. Iar Rusia se luptă să-și mențină economia dependentă de petrol, după ce prețurile petrolului au scăzut din cauza cererii scăzute.
În pofida îngrijorărilor legate de faptul că deschiderea economiei ar putea alimenta izbucnirea pandemiei, totuși, președintele Vladimir Putin a anunțat, pe 11 mai, că introducerea Rusiei, la sfârșitul lunii martie, a unei „vacanțe nelucrătoare” care ținea lucrătorii neesențiali acasă se va încheia.
Decizia s-a produs pe măsură ce întreprinderile închise au întâmpinat dificultăți în asigurarea salariilor complete angajaților, iar cifrele oficiale în ceea ce privește șomajul s-a dublat într-o lună până la peste 1,4 milioane de oameni.
Pe măsură ce țara se redeschide pentru afaceri, Putin a spus că accentul se va orienta către „următoarea etapă” a pandemiei și spre alte forme de susținere economică.
Au fost anunțate noi sume alocate pentru sprijinirea familiilor, în timp ce companiile ar fi eligibile pentru scutiri de impozite și credite pe care le-ar putea folosi pentru a plăti salariile.
Nu era clar de unde vor veni banii. Guvernul a spus anterior că protejarea locurilor de muncă a fost o prioritate maximă, dar stimulentul a venit mai ales sub formă de subvenții pentru împrumuturi, cu doar puțin peste 1 miliard de dolari în sprijinul financiar direct.
Și cei aproape 160 de miliarde de dolari stocați în rezerva națională a țării este aparent de neatins. Ministrul Finanțelor, Anton Siluanov, a declarat cotidianului de afaceri Vedomosti, săptămâna trecută, că „irosirea” fondului ar fio idee greșită.
Putin a evidențiat că sectorul construcțiilor ar putea fi promovat în siguranță, idee promovată de experți împreună cu Organizația Internațională a Muncii.
Kazahstan – Fără stare de urgență
Kazahstan, care este cea mai mare economie din Asia Centrală și este lider în regiune la numărul de cazuri de coronavirus raportate, a părut să urmeze rolul Rusiei în a anunța, pe 11 mai, că iese din starea de urgență.
Președintele Qasym-Zhomart Toqaev a anunțat că rata de impozitare forfetară de 10 la sută a țării va fi abandonată și înlocuită cu un impozit pe venit personal care va reduce impozitele pentru cei cu venituri scăzute și le va ridica pentru cei bogați.
În conformitate cu noile orientări, provinciile și orașele care pot prezenta rate de infecție scăzute pentru o perioadă de o săptămână vor avea voie să redeschidă anumite afaceri, cum ar fi marii retaileri, clădiri de birouri și piețe în aer liber.
Pe măsură ce noile prevederi au intrat în vigoare, ONG-urile din Kazahstan au cerut transparență în modul în care țara a cheltuit 13 miliarde de dolari pe care Toqaev a pretins că guvernul său a cheltuit-o pentru a combate focarul de coronavirus.
Facebook Forum