„Să știți că facem mult mai mult decât alte țări pentru elevii ucraineni. Într-o vizită de lucru în Franța, se mirau cei de acolo că la noi sunt hub-uri educaționale pentru elevii din Ucraina”, susține secretarul de stat responsabil cu problemele elevilor refugiați din Ucraina.
Bune de afișat în vitrină, hub-urile respective - grupuri de elevi ucraineni care fie fac ore online, ori sunt învățați de profesori ucraineni - au fost coordonate punctual de școli, în special private și de ONG-uri. Ministerul Educației nu are de altfel o evidență clară a acestor proiecte.
Deși tocmai a început un nou an școlar, măsurile coordonate de minister pentru elevii ucraineni sunt în mare parte aceleași de la finalul anului școlar precedent: înscrierea acestora ca audienți în clasele obișnuite din școlile românești.
Practic, elevii din Ucraina asistă la ore predate în română, chiar dacă ajung să nu înțeleagă mai nimic, iar la final primesc o diplomă de absolvire.
Este un document mai degrabă simbolic, care recunoaște integrarea elevului într-o instituție de învățământ, dar studiile nu îi vor fi recunoscute ca atare în țara natală.
Din martie și până acum au fost înregistrate aproximativ 4.000 de cereri pentru înscrierea la cursuri ca audienți, dar reprezentanții Ministerului Educației nu știu câți dintre elevi au început cursurile odată cu elevii români, spune secretarul de stat Florian Lixandru.
Deși declarase într-un interviu acordat Europei Libere că până la 1 septembrie se va cunoaște situația, începerea școlii a luat din nou pe nepregătite autoritățile.
O centralizare din partea Inspectoratelor Școlare va fi solicitată acestora abia în zilele următoare.
„Nu aveam cum să le cerem astfel de date, că abia a început școala. Le vom cere la finalul săptămânii o centralizare, pe care ne-o vor prezenta săptămâna viitoare”, spune Florian Lixandru în interviul acordat Europei Libere.
Principalul demers concret făcut peste vară de autorități este modificarea metodologiei pentru cursurile de limba română destinate elevilor de alte etnii, astfel încât acestea să fie comprimate în doar două luni, față de un an, cât durau până acum.
Nici această măsură nu a fost pusă încă în practică și nu a fost clarificat în ce mod, unde și cu cine se vor desfășura cursurile respective.
În schimb, elevii care le vor urma se vor putea înscrie la școală cu drepturi depline, la fel ca elevii români.
„Se pot organiza cursuri fie la inspectorate, iar profesorii care vor preda să fie plătiți direct de inspectorate, fie la nivel de școală, acolo unde sunt multe cereri”, spune Florian Lixandru.
Interviu integral cu acesta, mai jos:
Europa Liberă: Câți elevi din Ucraina învață în prezent, într-o formă sau alta, în România?
Florian Lixandru: Cei care doresc să intre în sistemul educațional din România trebuie să completeze cerere de înscriere, depusă la inspectoratul școlar și inspectoratul îi repartizează la o școală, de stat de regulă, din apropierea locului unde sunt cazați.
La acest moment, cumulat de când a debutat conflictul din Ucraina, până în prezent, avem 3.987 de cereri înregistrate în sistem, de înscriere ca audient. Din acestea, 1.243 pentru preșcolari și 2.744 pentru elevi, însă nu avem garanția că toți acești elevi vor fi prezenți în bănci. După prima săptămână de școală, vom face o verificare în sistem să vedem câți efectiv mai frecventează, mai vin la școală.
Pe lângă aceștia, există un număr foarte mare de copii care frecventează diverse forme de activitate didactică, nu în școlile de stat. Ei și-au organizat un fel de hub-uri educaționale, fie sub umbrela unor școli private din Ucraina, fie sub umbrela unor ONG-uri, iar despre aceste activități nu avem informații prea multe.
În toate discuțiile cu aceste entități le-am transmis să îi direcționeze către inspectoratele școlare și să depună cerere de înregistrare în sistemul de educație, ca audient.
Europa Liberă: Și ce le oferă acest statut, le sunt recunoscute studiile?
Florian Lixandru: Nu. Frecventează cursurile, dar nu sunt evaluați, nu au situație școlară, li se eliberează însă un document prin care li se certifică faptul că au participat la activități educative...
Europa Liberă: Atunci, atât cât sunt audienți, acești copii pierd practic perioada de studiu recunoscută. Ce soluție au, pentru a avea perioada de studiu recunoscută? Să facă în paralel și școală online, la școlile ucrainene?
Florian Lixandru: Dacă face ce făcea în Ucraina e problema lui, nu pot să îi asigur lui pregătirea în limba ucraineană și pe curriculum-ul de acolo. Mulți dintre ei doresc să studieze în sistem online, fie pe platformele puse la dispoziție de sistemul de educație din Ucraina și să se conecteze, să fie contorizat, încât să aibă situația școlară recunoscută acolo.
Europa Liberă: E de înțeles, nu? Câtă vreme ca audient obține un document mai degrabă simbolic...
Are posibilitatea, după o perioadă ca audient, să ceară transformarea statutului în elev înmatriculat, dacă le putem recunoaște studiile anterioare; sau dacă nu avem dovada pentru perioada de studiu în altă țară să susțină și un examen de diferență. Ca elevi, vor avea la final de an situație școlară încheiată, ca orice elevi români.
Statutul de audient în mod normal e 90 de zile, noi nu am prevăzut un astfel de termen, pentru că nu știm cât va dura situația din Ucraina și nu îi putem obliga ca după 90 de zile să devină elevi în sistemul românesc.
Europa Liberă: Ca să aibă statutul de elevi vor trebui să cunoască limba română, nu? Ați declarat recent că vor fi introduse cursuri de limba română. Unde se desfășoară?
Florian Lixandru: Așa cum vă spuneam, vom face o verificare după prima săptămână de școală, să vedem câți sunt efectiv și câți vor dori să participe la cursurile de pregătire lingvistică pentru refugiați și vom demara de săptămâna viitoare cursurile de limba română cu acești copii care își doresc să o învețe.
Noi aveam astfel de cursuri, cu durata de un an. Am modificat metodologia, special pentru elevii ucraineni, ca să reușim într-o perioadă mult mai scurtă, de aproximativ opt săptămâni, să îi ajutăm să acumuleze competențele lingvistice minime, să poată comunica.
Europa Liberă: Există o astfel de dorință în rândul lor, sunt semnale în acest sens?
Florian Lixandru: Nu i-am chestionat, pentru că ei au tot venit (au sosit treptat în România, n.red.), a venit vacanța și pe durata acesteia am avut alte priorități, examenele naționale, totodată profesorii au fost în concediu. Profesorii care țin aceste cursuri sunt din învățământul preuniversitar, nici nu am cum să îi duc la școală pe timpul vacanței.
După prima săptămână de școală, vom vedea care va fi nevoia de resursă umană care să asigure aceste cursuri și vom organiza grupe pe lângă inspectoratele școlare, urmând ca acele cadre didactice care predau să fie plătite de inspectoratele școlare.
Europa Liberă: Deci aceste cursuri de limba română se vor organiza la inspectorate?
Florian Lixandru: Dacă va fi o concentrare de 15-20 de copii într-o școală, vom putea organiza o grupă acolo, să le fie mai comod, nu are rost să îi plimbăm dintr-o parte în alta.
Asta dacă vor fi doritori, s-ar putea să avem surpriza să nu-și dorească. Inclusiv a merge la școală nu este dorința tuturor. Informații sunt că pe teritoriul României ar fi undeva la 30.000 de copii, dar la acest moment eu am până în 4.000 de cereri (pentru înscriere ca audienți) înregistrate, pentru că fie nu doresc, fie vin cu gândul că vor pleca, se vor întoarce înapoi și atunci nu vor să se înmatriculeze.
Europa Liberă: Există vreo colaborare cu ministerul Educației din Ucraina pe tema educației de care beneficiază elevii ucraineni?
Florian Lixandru: Ministerul din Ucraina transmite săptămânal către toate ministerele din UE situația școlilor din Ucraina, câte școli au fost distruse, care sunt pierderile. Am avut discuții cu reprezentanții ministerului din Ucraina în luna mai, s-a agreat organizarea unor hub-uri educaționale - avem și astfel de structuri, dar nu sunt organizate de școlile noastre, deci practic nu sunt patronate de noi.
Europa Liberă: Și nu există nicio modalitate ca aceste activități educaționale să fie, dacă nu integrate, cel puțin contabilizate, adică inspectoratele să știe câți elevi ucraineni desfășoară activități școlare în România?
Florian Lixandru: Asta a fost recomandarea noastră, să trimită adrese către inspectorate, chiar dacă nu participă la activități, să bifeze activități extrașcolare și să avem și noi un control. Pentru că nu avem la acest moment o cifră exactă a copiilor care sunt pe teritoriul României și care își doresc să participe la activități educaționale.
Europa Liberă: În privința celor înscriși ca audienți, cifrele cumulează elevi înscriși și în anul școlar trecut și în cel care a început acum?
Florian Lixandru: Cei care au avut cereri de anul trecut rămân înscriși, pentru că au fost repartizați în școli de către inspectoratele școlare, pe baza unei decizii, care rămân valabile. Nu o să îi punem pe drumuri să depună noi cereri.
Rămâne de văzut câți dintre acești copii mai sunt în România și dacă mai frecventează școlile în care sunt înscriși. Dar e prematur astăzi să spun asta, pentru că școala abia a început.
Europa Liberă: Ați declarat recent, chiar pentru Europa Liberă, că această situație va fi cunoscută exact la 1 septembrie (înainte de începerea efectivă a școlii)...
Florian Lixandru: Vom avea o situație exactă, dar ieri a început școala, eu vinerea colectez datele cu privire la cererile depuse, de la inspectorate. Vom solicita, pentru săptămâna viitoare, să ne spună câți elevi au venit efectiv la școală, în această săptămână.
Europa Liberă: Cereri de înmatriculare ca elevi români există?
Florian Lixandru: Nu pot să vă spun la acest moment acest lucru, vom cere și aceste informații de la inspectorate, vom ști după ce vedem câți elevi sunt în bănci.
Ei știu că se pot înscrie ca elevi, peste numărul de elevi prevăzut în cifra de școlarizare, nu îi oprește nimeni.
Europa Liberă: E în lucru această solicitare către Inspectorate, le-ați cerut situația?
Florian Lixandru: Nu, pentru că nu aveau când să dea situația, școala acum a început. Urmează să le cerem toate aceste date.
Europa Liberă: În ce zone sunt cele mai multe cereri depuse până acum? În Constanța știu că existau destul de multe...
Florian Lixandru: În Constanța sunt undeva peste 600 de cereri și elevi și preșcolari, acolo am văzut că este atracție foarte mare pentru zona litoralului. S-au stabilit acolo, unii și-ar fi cumpărat apartamente, Bucureștiul este o zonă cu număr foarte mare de copii, Maramureș și Suceava, în jur de câte 200, Timiș...
În momentul în care ajung aceste cereri la Inspectorate, sunt repartizați imediat.
Europa Liberă: Și odată repartizați la o școală, ca audienți, asistă efectiv la toate orele în română, fără să înțeleagă practic?
Florian Lixandru: De aceea a și existat poate o reținere la început, că nu cunosc limba, alții mai cunosc limba engleză și s-au înțeles cu colegii lor în engleză, dar în acest moment atât putem facem pentru ei să îi integrăm în școlile de masă.
Ce facem noi în România nu fac alte state. Eu am fost la întâlnirea directorilor generali de la Rennes, în primăvară, în timpul președinției Franței și când le-am zis ce facem pentru ei, hub-uri educaționale, au rămas surprinși, ei au zis că le oferă acces la educație, dar în limba lor, nu pot să le asigure nici pregătire, nici formare pe curriculum-ul ucrainean.
Europa Liberă: Dar tocmai dumneavoastră ați spus că hub-urile acestea educaționale nu sunt organizate de Minister, nu sunt implicate școlile direct...
Florian Lixandru: Ba mai sunt, să știți... Colegiul Mihai Viteazu, școala Uruguay din Sectorul 1, unde au demarat un proiect de hotărâre prin Primărie, să pună la dispoziție spațiul încât să poată plăti utilitățile. E o problemă și aici, trebuie să se angajeze cineva că suportă niște costuri.
Este și la Sibiu, un grup de 150 de elevi.
Europa Liberă: Dar sunt inițiative punctuale ale școlilor, nu?
Florian Lixandru: Nu neapărat ale școlilor, cât ale unor ONG-uri și școli private din Kiev. În Constanța, e un proiect al unei școli private din Kiev, am fost personal acolo și am discutat pentru că au funcționat în locația unei școli care s-a reorganizat și a fost absorbită de un liceu.
I-am redirecționat către primărie, pentru că e de competența primăriei să le pună la dispoziție spațiul necesar pentru a funcționa. Ei erau de acord ca elevii din învățământul primar să meargă spre școlile românești, dar pe cei din gimnaziu voiau să îi țină la un loc și să le asigure resursă umană vorbitoare de limba ucraineană.
Europa Liberă: Cât de funcțională e în concluzie, educația copiilor ucraineni în România? Vorbim în continuare mai degrabă de soluții de avarie?
Florian Lixandru: Păi dacă ne gândim că față de acum o săptămână, număr de cereri (de înscriere ca audient, n.red.) a crescut cu 400, la nivel național, eu zic că sunt interesați.
Probabil că își dau seama că nu au ce să facă, vor rămâne aici o perioadă mai lungă de timp și atunci copilul trebuie să meargă undeva la o școală, să fie integrat și ei să își poată căuta un loc de muncă. Să meargă să lucreze copilul trebuie dus mai întâi la o școală, sau o grădiniță.
Deschidere din partea noastră există, sunt primiți peste numărul maxim de locuri la clasă, au asigurate servicii de consiliere psiho-pedagocică cei care doresc, pot participa la activități extra-școlare în palatele și cluburile copiilor, le oferim tot suportul, practic.
Inclusiv profesori vorbitori de limbă ucraineană, acolo unde a s-a identificat posibilitatea angajării, am angajat, am creat cadrul legal de angajare a profesorilor din rândul pensionarilor sau studenților cunoscători de limba ucraineană, pentru a veni în sprijinul acestor copii.
