Israelul a folosit duminică avioane de luptă pentru a bombarda Cisiordania pentru prima dată din anii 2000 încoace.
Armata israeliană spune că atacul aerian asupra taberei de refugiați din orașul Jenin a vizat o celulă teroristă care plănuia să reproducă masacrele din comunitățile de la graniță comise de Hamas pe 7 octombrie.
Aviația israeliană a bombardat o moschee în care s-ar fi aflat membri ai Hamas și Jihadului Islamic. Doi palestinieni au fost uciși, potrivit ministerului palestinian al Sănătății.
Cisiordania - localizare și populație
Cisiordania este unul dintre cele două teritorii care formează Statul Palestina – un stat recunoscut de România, dar nerecunoscut de unele state occidentale – împreună cu zonele Fâșiei Gaza.
Cele două teritorii palestiniene sunt despărțite de teritoriul Israelului.
Conflictul recent, cu rădăcini în războaiele palestiniano-israeliene care au decurs de-a lungul ultimelor șapte decenii, a dus la situația ca granițele teritoriului palestinian să fie contestate.
O altă denumire pentru Cisiordania este Malul de Vest al Iordanului, din varianta britanică și americană „West Bank”, pentru că Cisiordania se află la vest de fluviul Iordan, cel care a dat și denumirea statului Iordania. Pe scurt, Cisiordania se află la vest de Iordania, cele două fiind delimitate în nord și centru prin râul Iordan, iar în partea sudică de Marea Moartă. În nord, est și sud se află Israel.
Cisiordania, unde trăiesc peste 3 milioane de oameni, majoritatea musulmani suniți, este cel mai mare dintre cele două teritorii palestiniene, cu o suprafață de puțin peste 5.600 de kilometri pătrați. Ca o comparație, aceasta este suprafața medie a unui județ din România.
Fâșia Gaza, celălalt teritoriul palestinian, are o suprafață de circa 360 de kilometri pătrați și o populație de aproximativ 2,1 milioane de oameni.
În Cisiordania, conform datelor de anul trecut, trăiesc și aproximativ 468.000 de coloniști israelieni.
Apariția acestor colonii începând cu anii '60 reprezintă unul dintre punctele-cheie ale conflictului.
De la Imperiul Otoman al controlul britanic
Cisiordania de azi este locuită de aproximativ 3.500 de ani și a fost dominată, de-a lungul istoriei, de mai multe popoare.
La începutul secolului al XVI-lea, făcea parte din Imperiul Otoman.
În secolul al XX-lea, în timpul Primului Război Mondial, a căzut în mâinile forțelor britanice și a devenit parte a Mandatului britanic al Palestinei.
În urma războiului arabo-israelian din 1948, Cisiordania a fost capturată de Transiordania (redenumită ulterior Iordania) și a fost anexată, în 1950, ca parte a acestui stat.
Cisiordania a fost capturată de Israel în Războiul de Șase Zile din 1967, cel de-al treilea conflict armat arabo-israelian.
Teritoriul actual, cu excepția Ierusalimului de Est, mai este cunoscut în Israel și sub numele biblic de Iudeea și Samaria.
Acordurile de la Oslo, semnate între 1993 și 1999, au dus printre altele la apariția Autorității Palestiniene, al cărui președinte actual este Mahmoud Abbas.
Autoritatea Palestiniană (AP) exercită de jure controlul asupra majorității teritoriului Cisiordaniei și în Fâșia Gaza, unde controlul de facto îl are în momentul de față Hamas.
Israelul a transferat atunci către AP responsabilitatea civilă și de securitate pentru multe zone populate de palestinieni din Cisiordania, precum și din Fâșia Gaza.
Cisiordania a fost împărțită, prin aceleași acorduri, în trei zone: una administrată în totalitate de Autoritatea Palestiniană, alta administrată în totalitate de Israel și o a treia cu control comun până la încheierea unui acord permanent între Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP) și Israel.
Din 1994, Autoritatea Palestiniană a administrat părți din Cisiordania aflate sub controlul său, în principal marile orașe cu populație palestiniană și zonele imediat învecinate acestora.
Aproximativ 60% din Cisiordania rămâne în prezent sub control civil și militar israelian total, ceea ce împiedică circulația persoanelor și a bunurilor pe teritoriu.
Hamas vs. Fatah
În anul 2000 a început o intifada sau o revoltă violentă în teritoriile palestiniene, iar în 2001 negocierile pentru un acord permanent între OEP și Israel cu privire la chestiunile legate de statutul final au intrat în impas.
Încercările ulterioare de a relua negocierile directe nu au dus la progrese în ceea ce privește stabilirea statutului final al zonei respective.
Ultima dată, AP a organizat alegeri naționale în 2006, când Mișcarea de Rezistență Islamică (HAMAS) a câștigat majoritatea mandatelor în Consiliul Legislativ Palestinian (CLP).
Fatah, facțiunea politică palestiniană dominantă în Cisiordania, și Hamas nu au reușit să mențină un guvern de unitate, având deseori ciocniri violente între susținătorii lor.
În iunie 2007, Hamas a preluat prin violență toate instituțiile militare și guvernamentale ale Autorității din Fâșia Gaza.
În decembrie 2018, Curtea Constituțională palestiniană a dizolvat Consiliul Legislativ Palestinian. În ultimii ani, Fatah și Hamas au avut mai multe încercări de reconciliere, însă facțiunile nu au reușit să pună în aplicare acordurile.
Se poate călători în Palestina?
Teoretic – da, practic – depinde, dar nu este recomandat. Mai mult, este recomandată vizita cu precauție maximă și chiar încheierea unei asigurări de viață pentru călătoriile în această zonă.
Ministerul Afacerilor Externe a emis o avertizare de călătorie prin care le recomandă cetățenilor români să evite deplasările care nu sunt necesare.
În timp de pace, intrarea în Palestina este posibilă fie prin Israel, dar și prin Iordania (pentru Cisiordania) și prin Egipt (pentru Fâșia Gaza).
Deoarece statul palestinian nu are un sistem propriu de eliberare a vizelor, cei care vor să ajungă acolo trebuie să verifice în prealabil şi condiţiile de intrare în cele trei state.
Comunitatea românească din Palestina
În Statul Palestina trăiește o comunitate mixtă româno-palestiniană estimată la aproximativ 2.000 de persoane – circa 1.400 de cetățeni palestinieni absolvenți de studii universitare în România și aproximativ 600 de cetățeni români cu documente de identitate românești, conform autorităților române.
Majoritatea cetățeniilor români din Cisiordania, Fâșia Gaza și Ierusalimul de Est sunt femei căsătorite cu palestinieni.
Aceștia sunt fie absolvenți de studii universitare în România, fie oameni de afaceri care au locuit anumite perioade de timp în România.
Copiii acestor familii primesc cetățenia română la naștere.
Cei mai mulți dintre ei profesează în domeniul sănătății: medici, stomatologi și farmaciști. Al doilea domeniu este cel al ingineriei: construcții civile, extracții de petrol și gaze.
