Dar comentatorii din extrema dreaptă a spectrului politic din Europa de Est și din Balcani au fost, în multe cazuri, încântați de ceea ce au văzut. Mulți și-au lăsat chiar sărbătoarea de Crăciun pe rit vechi, de pe 7 ianuarie, pentru a-și manifesta solidaritatea cu revolta din SUA, pentru care unii au fluturat steaguri rasiste ale statelor confederate ale Americii.
Andreas Umland, care a scris pe larg despre extremismul politic din întreaga lume, spune că Trump nu este tot pe atât de motivat ideologic ca multe alte figuri de dreapta din lume, cum sunt Nigel Farage, Vladimir Putin sau Marine Le Pen, care, în comparație cu Trump, sunt gânditori relativ sofisticați în opiniile lor înrădăcinate în anumite tradiții filosofice.
„Trump pare să nu aibă niciun fel de angajament transcendent, și s-ar putea să nu fi citit niciodată un text politic sau filosofic. Politica lui este în întregime despre el și familia lui. Termen ca „fascist” nu sună destul de potrivit atașat lui, pentru că asta ar presupune să aibă un grad minim de informații ideologice, care lui Trump pur și simplu îi lipsesc. Totuși, el este iubit de extrema dreaptă - nu doar în Statele Unite ale Americii, ci și în întreaga lume”, spune Andreas Umland.
Anton Shekhovtsov, lector la Universitatea din Viena, specializat în neo-nazism și alte mișcări extremiste din Rusia și din alte părți, este de acord și spune că, prin discursul său, Trump se încadrează printre „populismele de dreapta contemporane din Europa” care se bazează „pe o combinație de nativism, autoritarism și populism".
Susținătorii acestui tip de discurs „nu doar că acționează într-un cadru democratic”, a scris el într-un eseu publicat pe site-ul Eurozine, dar „susțin, de asemenea, că sunt mai buni democrați, anti-establishment, o idee care rezonează cu mulți dintre alegătorii nemulțumiți”.
„Luptători pentru valori democratice”
O gamă largă de figuri de extremă dreaptă din Europa de Est și din Balcani și-au găsit susținere pentru opiniile lor în acțiunile violente de miercuri, de la Capitoliu.
Serghei Korotkik, unul din liderii mișcării Azov din Ucraina, etichetată ca grup naționalist de către Departamentul de Stat al SUA, a salutat tulburările din SUA în termeni deschis rasiști.
„Albii, în cele din urmă, au decis să acționeze și preiau clădirea Capitolului", a scris el pe Telegram. „Este bine, deși de data aceasta s-ar putea să nu conducă la nimic. Dar cred că acest lucru ne oferă o șansă. Albii sunt încă aici și știm ce să facem".
Tot în Ucraina, Andrei Portnov, fost parlamentar și șef de cabinet al președintelui pro-rus Viktor Ianukovici, care a fost alungat din funcție de o revoltă populară în 2014, a scris pe Telegram, după evenimentele de la Washington, despre rușinoasa revoltă a unei „republici bananiere.”
În Belarus, scena protestelor care au loc fără întrerupere de la alegerile prezidențiale din august - în urma cărora autocratul Lukașenko s-a ales cu al șaselea mandat, contestat de Opoziția și Occidentul care-l acuză că a fraudat alegerile - un canal pro-Lukașenko a încercat să descrie un dublu standard în modul în care se relatează despre protestele de la Washington, prin comparație cu cele din Belarus, unde opoziția a fost decimată de Lukașenko, fie prin deportări forțate, fie prin arestări și inculpări ale contestatarilor săi.
„Să spunem lucrurilor pe nume. Nu a fost o revoltă, ci un 'protest pașnic protejat de al doilea amendament al Constituției SUA' ”, a scris canalul, citând dispoziția din Constituția SUA care protejează dreptul de a purta arme. „Nu a fost o mulțime de insurgenți, ci 'luptători pentru valorile democratice'. Nu a fost un pogrom în Capitol, ci 'o excursie educațională cu elemente interactive' ”.
Scopul acestui tip de postări făcute de canalul pro-putere din Belarus a fost să arate că e mai bine sub pumnul de fier al autoritarului Lukașenko, care conduce țara neîntrerupt din 1994, decât să fie urmată linia democrațiilor liberale occidentale.
Șeful pro-sârb și pro-rus al Mișcării pentru Schimbare din Muntenegru, deputatul Nebojsa Medojevic - un entuziast susținător al lui Donald Trump și al flamboaiantelor teorii ale conspirației care consideră Covid-19 un complot al „sataniștilor globali" - a scris pe Twitter despre Trump că este „primul președinte SUA de la Kennedy încoace care s-a opus din umbră „statului profund” (un fel de „stat paralel” în accepțiunea lui Liviu Dragnea– n.r.) și conducătorilor săi din umbră".
„Au fost nevoiți să organizeze un uriaș furt electoral și să distrugă democrația pentru a-l opri”, a scris Medojevic, susținând astfel pretențiile de fraudă pe scară largă în alegerile prezidențiale americane din noiembrie reclamate de Trump.
„Serbia e aici ca să privească”
Evenimentele de la Washington și-au găsit probabil cea mai puternică rezonanță în rândul personalităților de dreapta și naționaliste din Serbia.
Nikola Sandulovic, șeful micului partid naționalist republican, a postat pe Twitter o fotografie a unui susținător al lui Trump care-și arată lipsa de respect față de o statuie a fostului președinte american Gerald Ford în Rotunda Capitolului, cu explicația foto: „Mirosul libertății, justiției și adevărului."
De asemenea, el a postat un extras al unui document de la fostul avocat al campaniei lui Trump, Sidney Powell, susținând că acesta conține dovezi ale intervenției SUA în alegerile sârbe prin intermediul companiei de servicii electorale Dominion. Or, afirmațiile lui Powell despre presupusa implicare a Dominion în fraude electorale au fost de mult discreditate.
Feed-ul naționalist sârb de Twitter Slobodni Boem (Boemia Liberă) a scris: „Nu contează dacă America cade acum sau peste 100 de ani sau peste 500 de ani. Serbia va fi aici pentru a privi".
De asemenea, fluxul naționalist Srbski Info Shtab a susținut violența de la Washington și a scris că aceasta demonstrează că „directorii globali” trebuie să schimbe lucrurile în America imediat „prin instituirea unei dictaturi”.
„Dar înseamnă și că există rezistență”, continuă postarea. „O mișcare de rezistență”.
Naționalistul sârb Dejan Beric, care a luptat alături de mercenarii ruși din estul Ucrainei, a postat un videoclip pe YouTube în care cere forțelor de ordine americane să nu folosească violența împotriva „protestatarilor pașnici” sau să le încalce dreptul „de a-și exprima nemulțumirea față de guvern”.
El continuă să spună sarcastic că refuză să-l recunoască pe președintele ales al SUA, Joe Biden, și solicită sancțiuni împotriva oricui o face.
(Robert Coalson este senior correspondent al RFE/RL care acoperă Rusia, Balcanii și Estul Europei)
