Bună dimineața, dragi prieteni,
Războiul din Ucraina continuă sângeros și amenințător - ultimele evoluții din preajma centralei nucleare de la Zaporojie (15 reactore) sunt îngrijorătoare. O serie de comentarii din presa americană sugerează că, de fapt, contraofensiva ucraineană se desfășoară în parametrii de așteptat și înaintează încet, dar sigur.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Directorul Europol/Haga, Catherine De Bolle avertizează că accelerarea traficului de droguri amenință democrațiile europene, inclusiv pe cele consolidate din Vest.
- În fruntea celulei de criză de la Paris, președintele Emanuel Macron are încă o dilemă, între folosirea mai apăsată a forței și mesaje politice la calm. Orășenii afectați însă sunt din ce în ce mai indignați.
- 15 alimente de bază au adaosul comercial plafonat de la 1 iulie, a decis vineri, cu numai o zi înainte, Guvernul Ciolacu. Efectul ar putea fi contrar, lista de soluții e alta, spun Consiliul Concurenței și economiști consultați de Europa Liberă.
Europol: „Explozia infracțiunilor cu droguri amenință democrațiile europene”
Deschiderea din Politico cuprinde un amplu interviu cu directorul Europol, Catherine De Bolle care atrage atenția că baronii drogurilor „vor să hotărască în marile probleme ale societății noastre”.
Fost șef al Poliției belgiene, Catherine de Bolle a explicat că multe agenții guvernamentale anti-drog au fost prinse pe picior greșit de o creștere masivă a producției de droguri și, deci, de o activitate accelerată a traficanților.
Europa surclasează Statele Unite în acest moment ca destinație a drogurilor și e de așteptat, spune directorul Europol pe un ton alarmant, ca în următorii doi ani problemele să se multiplice.
Ea avertizează că flagelul amenință nu numai țările din Europa Centrală și de Est, mai slabe instituțional, ci și democrațiile occidentale: „de la Anvers în Belgia, la Rotterdam și Amsterdam în Olanda, la Hamburg în Germania și porturi mai mici din Spania și Suedia, toate au devenit foarte profitabile pentru traficanții de droguri”, inclusiv pentru șefii marilor carteluri din America Latină.
Iar, contrar a ceea ce se poate crede, nenorocirile generate de droguri nu se rezumă la cei dependenți și la familiile lor, ci lovesc întreaga societate prin multiplicarea violenței. „E vorba de contracte de omucidere, tortură, explozii, violență foarte, foarte dură soldată cu moartea multor oameni”, explică directoarea Europol.
Expansiunea consumului de droguri pare sesizabilă empiric și în România în ultimele luni, fără însă ca autoritățile de la București să se arate alarmate.
Parlamentarii au înăsprit în februarie pedepsele pentru deținere și consum de droguri, o măsură criticată de experți, inclusiv la Europa Liberă, de vreme ce dependenții sunt deseori minori și, încă și mai frecvent, victime.
Iar Codul Rutier - actualizat recent - pedepsește cu închisoarea nu numai șoferii imprudenți care au provocat accidente grave, băuți sau/și drogați fiind la volan. Dar până la accidente grave, etilotestele actuale nu detectează decât parțial și consumul de droguri.
Franța, încă 48 de ore de violențe la Paris și alte orașe
După ce a pledat pentru schimbarea legii care permite poliției să tragă în timpul incidentelor din trafic, familia lui Nahel, adolescentul ucis de polițiștii francezi la Nanterre, pe 27 iunie, face apel la calm.
Dar cei mai mulți dintre cei care au ieșit inițial în stradă săptămâna trecută, în semn de protest, nu sunt aceiași cu cei care incendiază mașini, sparg magazine, distrug și jefuiesc.
Președintele Macron urma să plece aseară în Germania, dar și-a amânat vizita ca să poată rămâne la conducerea celulei de criză.
Președintele și-a petrecut ultimele 48 de ore în discuții telefonice cu premierul Elisabeth Borne și ministrul de Interne, Gerald Darmanin, cu mesageria deschisă non-stop și schimburi directe de informații cu primarii din orașele afectate de violențele de stradă, scrie Le Monde.
BBC notează că alte 78 de persoane au fost arestate, 20 la Paris și în suburbii, după alte o mie, în zilele precedente.
Emmanuel Macron pare a avea încă în dilemă: dacă să permită intervenții încă și mai apăsate ale forțelor de ordine contra huliganilor sau să mizeze în principal pe pârghii colaterale.
A cerut, de exemplu, Tik-Tok și Twitter să blocheze acele postări care incită la proteste violente. Și așteaptă, precum franțuzoaica de vârstă mijlocie să răspundă la rugămintea „Nu ați putea să plecați acasă?”, citată tot de BBC.
Este totuși o dilemă cu termen de garanție limitat. Politico și nu numai spune că francezii de rând sunt exasperați de haos. Pe lângă logica bunului simț în orice societate, Franța se află în plin sezon turistic...
Inflația, premierul Ciolacu & cinci soluții de bun simț
Vineri, cu numai o zi înainte de data intrării în vigoare a măsurii, 1 iulie, guvernul PSD/PNL condus de Marcel Ciolacu a decis să plafoneze adaosul comercial la 15 alimente de bază. Procesatorii și retailerii (fabricile și magazinele adică) nu au voie mai mult de 20%, iar distribuitorii, nu mai mult de cinci.
După cum relatează Europa Liberă, Consiliul Concurenței a replicat imediat cu o listă lungă de reproșuri. Din păcate, dorința de mai bine a guvernului nu a identificat corect soluțiile, spun și analiștii consultați de Europa Liberă.
E ca și când un șofer care conduce o mașină pe benzină (economia) nu o mai alimentează la pompă (producție) pentru că a aflat că pe piață există mașini electrice (țări în care producția crește și inflația scade). Dvs. însă nu trebuie să faceți aceleași greșeli.
Inflația nu are alt leac existența mai multor produse disponibile, adică mai multe locuri de muncă și investiții. Iar acest lucru cere timp.
Până când scumpirile se vor domoli, iată cinci ponturi anti-inflație, adunate de la experți în bugete personale de colegul meu, Adrian Ardelean. Pot să inspire pe toată lumea, inclusiv pe cei care croiesc politici publice.
Unul dintre ponturi este clasicul îndemn „Evitați risipa!”. Jurnaliștii de investigație de la Europa Liberă au publicat deja sume consistente care ar fi putut fi folosite mai ... constructiv. Cea mai recentă ediție „Țară în service” vorbește despre furtul de asfalt în valoare de 650.000 de euro.
Alte subiecte:
- Washington Post atrage atenția că Ucraina nu își poate duce contraofensivă la fel de rapid precum Furtună în Deșert din 1991 contra Irakului. Printre motive: nu are superioritate aviatică, vrea să-și protejeze soldații (spre deosebire de gen. ruși).
- Europa Liberă de limbă engleză face lista generalilor ruși care nu mai apar public după răzmerița Wagner, semn că ar fi fost epurați. New York Times se întreagă dacă nu cumva regimul Putin se folosește de aventura lui E. Prigojin ca să înăsprească supravegherea și controlul.
Nu uitați, ne puteți scrie la treiminute@rferl.org.
Toate cele bune, ne vedem mâine,
Elena
