Europa Liberă a stat de vorbă cu președintele Asociației Forța Fermierilor, Vlad Macovei, despre situația fermierilor români și despre soluțiile pe care le văd ei pentru actualul blocaj de pe piața cerealelor.
Principalele declarații:
- Cu toate că cerealele din Ucraina trebuiau, în principal, să tranziteze România, cantități mari s-au vândut pe piața românească;
- Pe tranzit, 60% din cerealele din Ucraina au trecut prin România. Pe import nu există date oficiale pentru o parte din marfă a fost vândută ilegal.
- Fermierii români trebuie protejați în fața concurenței neloiale;
- Pentru cei din procesare, prăbușirea prețurilor la cereale a fost o gură de oxigen. Au putut achiziționa materie primă pentru pâine, ulei, furaj pentru animale la jumătate de preț;
- O decizie care să vină în sprijinul fermierilor trebuie luată urgent;
Europa Liberă: Care este mecanismul prin care cerealele venite din Ucraina îi afectează pe fermierii români?
Vlad Macovei: Costurile de producție pentru cerealele din Ucraina sunt mai mici decât costurile din România. Ucraina, nefiind în Uniunea Europeană, poate folosi produse de protecția plantelor, pesticide, de exemplu, care sunt mult mai puternice și mult mai ieftine decât substanțele folosite în Uniunea Europeană.
Prin urmare, de exemplu, a combate dăunătorii în Ucraina este mai ieftin decât în Uniunea Europeană.
Fermierii din România au cheltuieli mult mai mari decât cei din Ucraina pentru a produce aceeași cantitate de cereale.
Fermierii din Uniunea Europeană, și implicit România, au cheltuieli mult mai mari decât cei din Ucraina pentru a produce același aceeași cantitate de grâu, porumb, rapiță, floarea soarelui. Aici apare o diferență de competitivitate, de cost.
În plus, până acum, Ucraina a vândut în general cereale aflate pe stoc, din producția anului 2021. Fermierii ucraineni s-au văzut în situația de a alege, dintre două rele, pe cel mai mic, pentru că ei aveau costuri de depozitare foarte mari.
Și atunci prețul intern al cerealelor din Ucraina s-a prăbușit. S-a prăbușit deoarece, chiar și în pierdere, ucrainenii au avut tot interesul să vândă marfa respectivă, pentru că venea recolta nouă.
La aceasta dublă prăbușire de preț se adaugă și faptul că UE a renunțat la taxele vamale. Înainte de război, prețul era relativ echilibrat și nu era atât de rentabil să iei cereale din Ucraina pe piața europeană sau pe piața românească.
Europa Liberă: Cum evaluați reacția autorităților la această situație?
Marfa a fost cumpărată de intermediari.
Vlad Macovei: Discuția a fost ca renunțarea la taxele vamale și la prezența certificatului fito-sanitar să se facă pentru ca mărfurile respective să tranziteze repede România.
Problemele au apărut în momentul în care o parte din marfa care, teoretic, trebuia tranzitată 100%, a început să fie vândută și în România. Acest lucru s-a întâmplat pentru că nu era interzis.
Evident că cei care au adus marfa au fost dispuși să o vândă și în România. Și asta nu au făcut-o ucrainenii. Marfa a fost cumpărată de intermediari care au găsit în România o piață pentru aceste cereale mult mai ieftine.
Pe piața internă, să zicem, românii vindeau grâu cu un 1,50 lei, și grâul din Ucraina se vindea cu 0,8 lei kilogramul. În acel moment, procesatorii sau exportatorii au cumpărat grâul din Ucraina, nu grâul românesc.
Fermierii români au rămas cu marfa blocată pentru că ei dacă îl dădeau cu 0,8 lei ajungeau în faliment. Situația este relativ identică pe toate țările din estul Europei.
Europa Liberă: Care este situația fermierilor români în acest moment?
Vlad Macovei: Fermierul începe să se gândească cu îngrijorare la prețul cu care își va putea vinde marfa anul viitor. Grâul începe să fie recoltat în iunie. Până în iunie mai sunt două luni. Ce facem? La actualul cost al grâului pe piața românească, fermierii sigur nu scot profit. Iar un al doilea an prost ar fi dezastru. Incertitudinea e foarte mare.
Europa Liberă: Cine și ce ar putea face ca să vină în sprijinul fermierilor?
Vlad Macovei: Toată lumea este de acord că trebuie să ajutăm Ucraina. Propunerile la nivel european, dar și la nivelul României, sunt să separăm discuția între tranzitul cerealelor și importul pe piața internă a unei țări. În Slovacia, Polonia și în Ungaria există discuții chiar și despre tranzit, pentru că ei spun că nu prea poți să le separi 100%.
Poziția rațională pe care România ar trebui să o adopte este să găsească o soluție care să separe fluxurile astfel încât să interzică importul, dar să permită în continuare tranzitul.
Europa Liberă: Ce cantități suplimentare de cereale au ajuns pe piața românească?
Vlad Macovei: Pe tranzit, 60% din cerealele din Ucraina au trecut prin România. Pe import nu există date oficiale pentru o parte din marfă a fost vândută ilegal, eventual a fost amestecată cu grâu, sau porumb, românesc. S-a vândut mult. Și în interiorul sectorului agro-alimentar sunt interese antagonice.
Situația este grea pentru fermierii din sectorul vegetal, pentru cei care cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui. Pentru cei din procesare a fost o gură de oxigen, pentru că au putut achiziționa materie primă pentru pâine, ulei, furaj la jumătate de preț.
Fermierul trebuie apărat împotriva acestei concurențe neloiale.
Europa Liberă: La ce vă așteptați în perioada următoare? Din ce spuneți, timpul e scurt, până în iunie când începe recoltarea.
Vlad Macovei: Există trei tendințe pozitive în acest moment. Comisia Europeană ar putea face presiuni la nivel comunitar și atunci ar fi o decizie general aplicabilă. A doua este că autoritățile și decidenții politici au înțeles că va fi o presiune uriașă să rezolve problema. Nu vor putea scăpa de ea. Și a treia este că și prețul cerealelor din Ucraina începe să crească.
Odată ce au scăpat de stocurile care îi apăsau foarte tare și fermierii din Ucraina au început să țină la preț și a început să crească prețul, în cel mult o lună problema ar trebui rezolvată, astfel încât fermierii să aibă o perspectivă clară.
Pentru că nici piețele nu reacționează instant, e nevoie de o perioadă de latență, în care să se reechilibreze.
Facebook Forum