Linkuri accesibilitate

Țară în service | Incompetență sau dezinteres? De ce riscă mereu România să piardă banii europeni


Programul de transporturi are cea mai mare valoare, peste 9 miliarde de euro, dintre Programele Operaționale care vor fi finanțate din fonduri europene pentru 2021-2027. Jumătate din sumă trebuie alocată însă de statul român.

Cele șaisprezece Programe Operaționale prin care României îi vor fi alocate fonduri europene de peste 30 de miliarde de euro ar urma să fie finalizate până la final de iunie. La trei ani de la prima negociere. Dacă nu vor fi aprobate până la sfârșitul anului, România riscă să piardă miliarde.

La mijlocul lunii trecute, România a transmis Comisiei Europene varianta finală a Acordului de Parteneriat pentru perioada de programare 2021-2027, al treilea exercițiu financiar prin care statul român va beneficia de fonduri europene.

Comisia Europeană oferă pentru acest interval, prin politicile de coeziune, peste 390 de miliarde de euro pentru statele membre UE. Prioritățile sunt: tehnologiile verzi și tranziția digitală, urmate de mobilitate, incluziune socială și dezvoltarea regională din interiorul fiecărei țări.

Suma solicitată de România din fonduri nerambursabile, conform Acordului de Parteneriat, este de peste 31 miliarde de euro. Statul român se angajează, conform documentului, să asigure o co-finanțare de alte 13 miliarde de euro, până la valoarea totală a acordului-cadru, de peste 44 de miliarde.

Până atunci, România trebuie însă să mai atragă încă 10 miliarde de euro din programele operaționale actuale (2014-2020), care au termen limită de implementare anul 2023.

„E cel mai mare program cu finanțare europeană al României. Sunt peste 30 de miliarde de euro în întregime nerambursabili, în comparație cu PNRR, unde din cele 29,2 miliarde mai puțin de jumătate sunt bani care nu trebuie returnați, restul fiind din fondul de împrumut”, spune pentru Europa Liberă ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

Cum se explică atunci întârzierea în care se află cele 16 Programe Operaționale (PO) pregătite, de la transporturi la educație, de la digitalizare la dezvoltare regională și incluziune socială?

La trei ani de la începerea negocierilor, România abia a trimis spre aprobare Comisiei Acordul de Parteneriat.

„Planul meu era ca la finalul lui 2020 să și transmitem programele Comisiei, iată că au trecut aproape doi ani de atunci. Nu prea am ce explicații să dau, decât că le-am găsit aproape în același fel în care le-am lăsat în 2020”, a spus ministrul Boloș, care a mai ocupat portofoliul Fondurilor Europene în perioada 2019-2020.

După aproape o lună de interimar, în 3 mai, Marcel Boloș a depus jurământul pentru un nou mandat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
După aproape o lună de interimar, în 3 mai, Marcel Boloș a depus jurământul pentru un nou mandat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Marcel Boloș lasă de înțeles că politica de coeziune a fost mai degrabă neglijată în perioada în care nu a condus el ministerul, în beneficiul pregătirii Planului Național de redresare și reziliență (PNRR).

Fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea respinge afirmația, chiar dacă admite că a existat o presiune politică și chiar publică pentru finalizarea programului cadru.

„S-a lucrat în paralele și pe PNRR și PO-uri, erau și programe avansate, la care nici nu a fost cazul să intervenim. Cum am reușit să am PNRR-ul aprobat la trei luni distanță de celelalte țări europene, să vedem dacă reușește și domnul Boloș să le aibă aprobate la trei luni de Grecia sau Polonia”, a spus Cristian Ghinea pentru Europa Liberă.

Dincolo de schimbul de replici între politicieni, nefinalizarea programelor operaționale și implicit întârzierea de lansare a Ghidurilor solicitantului pune în dificultate beneficiarii și firmele specializată în realizarea și implementarea proiectelor cu bani europeni.

„În doi ani se schimbă și echipamentele pe care le dorește beneficiarul”

Întârzierea de lansare a Programelor Operaționale nu este o premieră, chiar dacă după două experiențe (2007-2013, 2014-2020, program încă în curs), era de dorit ca România se evite acest lucru, spune Răzvan Gălățan, director operațional la Goodwill Consulting, firmă cu aproximativ 70 de consultanți.

Lipsa de predictibiliate este principalul impact creat de întârzieri.

„De multe ori plecăm cu o idee cu clientul, așteptăm o finanțare, dar pentru că nu sunt aprobate programele operaționale, acea finanțare întârzie să apară. Putem anticipa ce program va veni, pregătim proiectul cu clientul, dar poate dura și doi ani până să putem aplica. Poate echipamentele pe care le voia nu mai sunt cele mai noi, de când aplică până când semnează contractul”, a explicat el.

Firmele de profil au trecut prin întârzieri similare și în exercițiul financiar anterior, 2014-2020, ghidurile fiind lansate, de asemenea, în 2015-2016. De această dată, un rol l-a jucat în opinia sa pandemia, ocazie cu care au fost lansate, în schimb, măsuri guvernamentale de sprijin pentru firme, pentru care consultanții au scris, de asemenea, proiecte.

Firma și-a axat activitatea și pe depunerea de proiecte în PNRR, pe apelurile lansate, dar și pentru proiecte din programele operaționale din exercițiul financiar actual.

Cu toate acestea, interesul pentru programele operaționale viitoare este mare.

În loc să fi depus deja proiecte din 2021, probabil vom depune cel mai rapid proiecte în 2023.

Avem în portofoliul intern aproximativ 1.200 de firme, din toată țara, vă dați seama că au nevoie de finanțare, ne sună, ne întreabă: 'când apare, cum apare'?”, a arătat Gălățan.

Impactul întârzierilor de lansare a programelor operaționale va fi accentuat de dificultatea cu care au loc evaluările de proiecte.

„Cea mai mare problemă în fonduri sunt evaluările. Evaluarea unui proiect poate ajunge de la șase luni la un an jumătate, depinde de câte proiecte se depun”.

În aceste condiții, există riscul ca proiectele să fie derulate sub o presiune accentuată a timpului.

„Noi în loc să fi depus deja proiecte din 2021, probabil vom depune cel mai rapid proiecte în 2023. Acestea se vor evalua și se vor finanța probabil în 2024. Vor fi evaluate și finanțate în 2024. Vor fi sesiuni care nu își vor epuiza fondurile și se vor redeschide probabil în 2026”, a explicat Răzvan Gălățan.

Se va ajunge la o presiune resimțită deja și în a doua parte a perioadei actuale de programare 2014-2020. „În 2019-2020 am avut lansări pe POR, pe ultima sută de metri, cu buget mai mare promis, care până la urmă nu s-a mărit și s-a ajuns la proiecte de 4 miliarde pe un buget de 150 de milioane de euro, tocmai dintr-o disperare de a face absorbție, care nu s-a reușit și s-au finanțat patru proiecte pe regiune”.

Expertul a oferit și un exemplu de bune practici și anume programul derulat de Ministerul Agriculturii, PNDR, dintr-un fond european separat. Banii nefolosiți au fost realocați și incluși într-un fond de tranziție spre viitoarea perioadă de programare, aprobat de Comisia Europeană, astfel că deja au putut fi depuse proiecte.

Gălățan este încrezător că actualul ministru al Fondurilor Europene este omul potrivit pentru a urgenta finalizarea Programelor Operaționale. Faptul că a condus autorități din management ale fondurilor europene și guvernamentale, (POS Transporturi și ADR Nord-Vest) este un argument forte în acest sens, a spus el.

„Am fi avut cu 40-50% mai multă activitate”

O altă firmă, condusă de Radu Cadinoiu ar fi avut o activitate cu 50% mai mare dacă ghidurile de finanțare pentru 2021-2027 ar fi fost lansate, spune acesta. Problemele din sistem, unul nefuncțional, adaugă el, sunt mult mai profunde în comparație cu întârzierile de acum.

„De cele mai multe ori nu există calendare bătute în cuie, promisiuni de care să se țină. Primesc anual sute, mii de întrebări, la care răspunsul meu invariabil este: așteptăm un punct oficial de vedere al Ministerului, în situația în care nu există ghiduri oficiale lansate, se lansează cu puțin înainte, iar sfidarea de care te izbești atinge niște cote absurde”.

Activitatea firmei se rezumă acum la implementarea proiectelor contractate deja, proiecte pentru studenți și consultanță pentru granturile guvernamentale dedicate sprijinirii firmelor afectate de criza Covid.

Ce s-a întâmplat cu Măsura 3, dedicată investițiilor IMM-urilor - anulată și reluată de la zero ulterior, deși existau 26.000 de solicitanți - este un exemplu ilustrativ pentru disfuncționalitățile din sistem, spune Radu Cadinoiu.

„Vor fi costuri în plus, în doi ani se schimbă planuri de viață”

Întârzierea programelor are efecte concrete atât asupra firmelor specializate în întocmirea de proiecte pentru fonduri europene și guvernamentale, dar și asupra beneficiarilor, spune Remus Ciocan, managerul altei companii de consultanță.
„Orice amânare, mai ales pe o durată de 1-2 ani atrage modificări și implicit costuri în plus. Dacă facem un proiect în două luni și acesta poate fi depus e perfect, dacă însă se modifică termenele, se amână lansarea de programe între timp lucrurile se complică. Se pot răzgândi și clienții, oamenii își pot schimba planurile de viață în acest interval”, a conchis Remus Ciocan.
Pentru a evita lipsa de predictibilitate, compania își alege cu grijă programele pentru care își oferă serviciile. El spune că în întârzierile PO-urilor și pandemia a jucat un rol.

„Mulți refuză să înțeleagă că aceste amânări s-au datorat în special pandemiei, care dincolo de efectul asupra sănătății, a avut un efect economic puternic. Bani au existat. Nu toți solicitanții au fost foarte riguroși în completarea cererilor, iar unii au fost înștiințați să returneze banii”, a concluzionat el.

„Până la final de iunie, trimitem toate programele!”

Până la finalul lunii iunie, forma finală a tuturor programele operaționale vor fi transmise Comisiei Europene, a dat asigurări, pentru Europa Liberă, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș. Acordul de Parteneriat a fost transmis deja Comisiei, la mijlocul lunii, a subliniat el.

„Autoritățile de management nu vor avea viață bună cu mine, dacă nu reușim acest lucru. Trimitem forma finală doar după integrarea observațiilor Comisiei, ajustări. În mod normal trebuie să fie aprobate până în septembrie, dacă avem traseu bun, am cerut și sprijinul Comisiei în acest sens”, susține ministrul.

Marcel Boloș admite că întârzierea în finalizarea PO-urilor este semnificativă, dar e optimist că va fi recuperată.
Marcel Boloș admite că întârzierea în finalizarea PO-urilor este semnificativă, dar e optimist că va fi recuperată.

În lista priorităților pentru noul mandat de ministru, publicate miercuri, el a menționat data de 15 iulie ca deadline de transmitere a PO-urilor către Comisia Europeană. Este a doua prioritate anunțată de ministru, după semnarea Acordului de Parteneriat, trimis Comisiei în 13 aprilie.

El spune că un prim program operațional, cel de Asistență Tehnică, va ajunge pe masa Comisiei chiar în această săptămână, după aprobarea de către Guvern.

Există un procent din bani care se pot pierde, de ordinul miliardelor.

Calendarului prezentat de ministrul Boloș Europei Libere:

  • Programul de transporturi, cu cea mai mare valoare - peste 9 miliarde de euro, din care jumătate însă co-finanțare, ar urma să fie transmis la Bruxelles în 20 mai. Ca de altfel și celelalte programe operaționale și acesta include investiții în autostrăzi, metrou, care sunt prinse și în PNRR.
  • Programul Incluziune și Demnitate Socială (în valoare de peste 3 miliarde de euro) din care va fi asigurată și finanțarea parțială a voucherelor sociale, va ajunge la Bruxelles la finalul acestei luni.
  • Ultimele programe care ar urma să fie transmise CE sunt Programul Operațional Regional București -Ilfov, PO Sănătate și PO Tranziție Justă.

Ministrul Boloș a admis că întârzierea în finalizarea PO-urilor este semnificativă.

„Dacă ne raportăm la 2021-2022 și ținând cont că am început negocierile cu Comisia când am fost ministrul Fondurilor, în toamna lui 2019, atunci a fost prima inițiere de negociere și că intenția mea era să le trimitem la final de 2020, de atunci sunt aproape 2 ani”, spune ministrul.

El spune că aprobarea Comisiei nu ar trebui să dureze foarte mult, având în vedere că toate programele au mai fost trimise pentru observații Comisiei, iar acestea au fost incluse în drafturile finale.

„În mod normal până în septembrie ar trebui să avem toate aprobările, dacă intrăm pe traseul dorit. Asta ar însemna să începem să lucrăm încă din vară la ghidurile solicitantului, să le putem lansa după aprobare și să recuperăm din întârzierile Programelor Operaționale”.

30 de miliarde de euro în economie nu sunt de neglijat

Ministrul a arătat că România este obligată, de altfel, de Regulamentele europene și de o clauză de performanță aferentă să finalizeze și să obțină aprobarea PO-urilor până la finalul anului. „Există un procent din bani care se pierd dacă nu reușim acest lucru, de ordinul miliardelor”.

Oficialul a evitat să indice vinovați pentru întârzieri, dar deplânge faptul că a găsit PO-urile aproape în același punct în care au fost lăsate la final de 2020. „Mă gândesc cu groază dacă trebuia să demarăm acum și negocierea și dacă nu o derulam atunci...”.

Efectul întârzierilor se va răsfrânge în perioade strânse de implementare a proiectelor. „Riscăm să ne confruntăm din nou cu necazuri precum în prezent, avem 10 miliarde de euro în risc de 'decomitere' (pierdere, n.red.) pentru perioada 2014-2020, din cauza absorbției reduse. Am beneficiat de 24 mld de euro, iar absorbția, bani cheltuiți deja, e de 12 mld”, a spus ministrul.

Deși există un grad de supracontractare la multe programe actuale, implementarea este mult în urmă și trebuie apelat la soluții de avarie pentru a crește absorbția, precum finanțarea unor proiecte de pe lista de rezervă cu șanse mai mari de realizare efectivă.

Boloș a mai spus că România are nevoie stringentă de cele 30 de miliarde de euro din programele operaționale, care nici nu trebuie returnate.

„Important este să recuperăm întârzierile și să intrăm pe făgașul normal, pentru că 30 de miliarde de euro în economie nu sunt de neglijat”.

„Am lăsat calendar scris pentru trimiterea PO-urilor la Comisie!”

Fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea spune că nu a neglijat PO-urile și că și intenția sa a fost de a trimite cât mai repede aceste programe la Bruxelles.

„I-am lăsat în scris domnului Cîțu (care a devenit interimar la Fonduri Europene după demiterea guvernului PNL - URS) calendarul de trimitere până la 31 decembrie 2021. Programele erau avansate, sunt 30 de oameni de la direcția de programare din Minister lucrează la asta de 2 ani jumătate, nu le-a găsit Marcel Boloș undeva pe drum”, a declarat Cristian Ghinea.

El spune că PNRR-ul pe care l-a negociat la Bruxelles nu a fost neapărat prioritizat, doar că a avut termene și mai presante de predare, alocarea banilor având un caracter de urgență.

Fost ministru al Fondurilor UE în perioada decembrie 2020 - septembrie 2021, Cristian Ghinea a condus negocierile PNRR-ului la Bruxelles.
Fost ministru al Fondurilor UE în perioada decembrie 2020 - septembrie 2021, Cristian Ghinea a condus negocierile PNRR-ului la Bruxelles.

Mai mult, PNRR și programele operaționale sunt complementare ca finanțare pe diverse domenii, astfel că au trebuit făcute ajustări în consecință.

„S-a lucrat și la programele operaționale, dar nu le puteam încheia până când nu aveam confirmarea pentru PNRR”, spune Ghinea. El a atras atenția că întârzierile existente acum riscă să pună o presiune foarte mare pe autoritățile de management a proiectelor.

„Autoritățile de management vor avea o presiune imensă: să închidă până anul viitor programele curente, să coordoneze PNRR-ul și să lanseze PO-urile noi”, a subliniat el, recomandând ca tocmai de aceea, autoritățile de management nu ar trebui schimbate.

„Cea mai logică măsură e să păstreze autoritățile actuale - poate chiar să le dea câte 2 programe în gestionare. E vorba de autorități acreditate deja și să nu mai complicăm lucrurile. Dacă se creează câte o autoritate (nouă, n.red.) pentru fiecare program, va fi o nebunie, Ministerul riscă să devină complet disfuncțional, vor fi oameni care vor vrea să plece, deși mai au treabă, se va lua de la 0 desemnarea și acreditarea - iar întârzieri”, a explicat el.

Efectul pe care îl vor produce întârzierea programelor este că vor exista goluri de finanțare, cum s-a întâmplat și în 2015-2016 „când la fel a fost o întârziere în lansarea PO-urilor perioadei de programare 2014-2020”.

„Sunt instituții, ADR-uri, CJ-uri, ONG-uri, mulți alți beneficiari, care dacă au făcut treabă bună pe anumite proiecte ar fi trebuit să aștepte ca în zona aceea de intervenție să existe proiecte din nou. Dacă vom avea anul ăsta pierdut din lansarea de ghiduri, o să fie o gaură de finanțare în toate zonele alea”, a arătat Ghinea.

Fostul ministru spune că aceste programe ar trebui să fie prioritatea noului ministru. „Așa cum a fost PNRR-ul prioritate majoră a ministrului în 2021, negocierea PO-urilor ar trebui să fie obiectivul major al noului ministru - 90% din timp să se ocupe de asta”, a concluzionat Cristian Ghinea.

Programe separate pe fiecare regiune

Programele operaționale 2021-2027 aduc o noutate majoră în ceea ce privește gestionarea proiectelor regionale. Programul Operațional Regional anterior a fost împărțit acum în opt programe separate pentru fiecare regiune în parte.

Agențiile de Dezvoltare Regionale devin astfel autorități de management. „Aceste autorități pot să gândească nevoile operaționale în acord cu nevoile fiecărei regiuni. Până acum se trasa o direcție la nivel național, că se face mobilitate urbană și se aplica la toate cele 8 regiuni, dar nu toate aveau aceleași nevoi”, a explicat ministrul Boloș.

„Dincolo de faptul că aducem autoritatea de management mult mai aproape de beneficiar, e foarte importantă această corelare a nevoilor de finanțare cu sursele de finanțare, este cel mai mare avantaj pentru dezvoltarea regională, plus că în total au un buget destul de mare, de vreo 12 miliarde de euro”.

Fostul ministru Ghinea este însă mai rezervat și spune că există riscul ca performanța unor ADR-uri să ducă la riscul pierderii de fonduri.

„Mereu existau ADR-uri mai performante și altele mai slabe. Toate erau însă pe un program, dacă un ADR nu își făcea treaba, compensa altul, se rotunjea. Acum dacă un ADR nu performează riscă dezangajarea fondurilor”, a explicat el.

Consultantul Radu Gălățan a admis că există într-adevăr diferențe între performanțele de la nivelul fiecărei regiuni, dar transformarea ADR-urilor în autorități de management este mai mult decât salutară, spune el, pentru că finanțările vor acoperi mult mai bine nevoile specifice.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 15 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Materialele sale pe Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    A intrat în echipa Europei Libere, ca freelancer, la începutul acestui an. În paralel realizează emisiunea de dezbateri Forum EBS de la un post de radio din Cluj.

    Licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG