Linkuri accesibilitate

Bani mai puțini pentru locuințele tinerilor. Posibile efecte ale reducerii fondurilor pentru „Noua Casă”


Sub 20% din achizițiile de locuințe noi se fac prin intermediul programului Prima/Noua Casă

Nivelul de garantare pentru programul Noua Casă va fi în 2021 de 1,5 miliarde de lei, cu 500 de milioane de lei sub cel de anul trecut. Programul menit să ajute tinerele familii să își cumpere o primă locuință este redus cu 25% față de anul precedent.

Numărul beneficiarilor va scădea considerabil odată cu aceste modificări făcute de guvernul Cîțu. La un calcul simplu, suma ar ajunge pentru circa 6.000 de beneficiari, dacă s-ar lua în calcul plafonul maxim.

Anul trecut, plafonul de 2 miliarde de lei a fost aproape epuizat și garanția statului a ajuns la aproximativ 8.000 de beneficiari.

2020 a fost și anul rebotezării acestui program, apărut sub numele de Prima Casă în 2009, în plină criză pe piața imobiliară. Principala modificare adusă de guvernul Orban a fost ridicarea până la 140.000 de euro a valorii maxime a creditului pentru locuințele noi și pentru cele reabilitate sau consolidate în ultimii cinci ani. Un cuantum aproape dublu față de cel prevăzut prin programul Prima Casă.

Avansul în acest caz urcă de la 5% la 15%. Pentru locuințele vechi plafonul maxim ajunge la 70.000 de euro, iar avansul se păstrează la 5%.

Cui datorăm scăderea

Este o refractare a faptului că nu sunt suficienți bani la buget ca să se dea peste tot. Acesta era un program de stimulare. Oamenii în general ar trebui să își cumpere casă în vremuri de creștere economică. Acum în perioadă de pandemie sau post-pandemie, cât timp nu este rezolvată criza de sănătate, optimistul oamenilor obișnuiți și nevoia lor de a cumpăra casă ar trebui să fie mai redus. Cred că așa a gândit guvernul că chiar dacă ar oferi mai mulți bani, nu acum ar trebui să fie momentul în care oamenii s-ar apuca să își cumpere casă. Coroborat și cu constrângerile bugetare s-a ajuns la soluția aceasta”, explică economistul Dragoș Cabat pentru Europa Liberă.

Deși suntem într-o criză generată de pandemia de coronavirus, lucrurile sunt acum mult diferite față de criza precedentă. În perioada 2009-2010, atunci când a existat o scădere accelerată a prețurilor, dar și a cererii, lansarea programului Prima Casă, în 2009, a coincis cu temperarea scăderii de preț atât pentru apartamentele cu două, cât și cu trei camere.

Tot la criza precedentă a existat un vid îndelungat în tranzacționarea de locuințe, astfel încât majoritatea creditelor imobiliare acordate de bănci s-au făcut prin Prima Casă. În timp, ponderea creditelor acordate prin acest program a scăzut sub 20%.

Paradoxal, piața imobiliară nu a suferit foarte mult. Ne așteptam la o scădere a prețurilor în 2020, la o reducere a numărului de tranzacții. Dar, odată cu reluarea activității în a doua parte a verii am văzut o revenire în zona piețelor. Astăzi, prețurile nu mai sunt scăzute decât erau în aceeași perioadă din anul trecut. Nu am văzut un blocaj pe piața imobiliară în 2020 precum ne așteptam”, ne-a spus Daniel Crainic, manager de comunicare al portalului imobiliare.ro.

Ce impact va avea pe piața imobiliară

Scăderea sumelor acordate de stat pentru garantarea locuințelor achiziționate prin program „nu este o situație gravă sau care va influența negativ piața imobiliară pentru că există pe piață foarte multe produse financiare absolut competitive, chiar dacă nu sunt prin Noua Casă și prin garantare”, spune expertul în imobiliare.

La ofertele băncii pentru împrumuturi se adaugă și numărul în creștere de români care au capacitatea de a plăti suma integrală în momentul achiziționării unei noi locuințe.

Aproape jumătate din tranzacții nu au nicio finanțare în spate, sunt plătite cash. Cealaltă jumătate are o finanțare, dar vorbim de toate tipurile de finanțare de pe piață, toate produsele băncii. Ponderea programului Noua Casă este oricum mic. Noi suntem atașați de acest program pentru că la timpul lui, la lansarea în 2009, când era un an de criză pe piața imobiliară a avut efecte benefice și a impulsionat mult piața și economia până la urmă. Cred că astăzi lucrurile au evoluat foarte mult față de atunci și trebuie să rămână în zona socială ca să permită tinerilor familii să acceadă la o locuință”, spune Daniel Crainic.

Economistul Dragoș Cabat atrage atenția și asupra unor bani care provin din surse mai puțin controlate care pot finanța mai departe piața imobiliară fără a fi afectați de efectele economice ale pandemiei.

Sunt foarte mulți bani negri de spălat în România pentru că sunt mulți care au plecat în străinătate și au făcut bani acolo și s-au întors în România cu pandemia. Sunt mulți bani negri care intră în sistem și în principal din acei bani se fac dezvoltări imobiliare în acest moment. Mă îndoiesc că acei oameni nu vor mai face sau au vreo presiune specială. Ei au bani în acest moment și pot să aștepte până își va reveni piața”, arată economistul.

Cum schimbă pandemia piața imobiliară

O părere unanim acceptată în România este că pandemia a deblocat procesul de digitalizare a țării, care rămăsese cu mult în urma statelor dezvoltate din Uniunea Europeană. Fenomenul este vizibil și în domeniul imobiliar.

Dezvoltatorii au reacționat, s-a folosit foarte mult digitalizarea. Am făcut un pas foarte mare din acest punct de vedere și știm numeroase cazuri de tranzacții exclusiv online, cu excepția semnării contractului în fața notarului. Avem cunoștințe de tranzacții în care viitorul cumpărător a vizionat toate materialele online, a rezervat online printr-o tranzacție și doar a semnat actul de vânzare-cumpărare odată cu predarea. Digitalizarea a ajutat foarte mult și în niciun caz nu putem vorbi de o criză, suntem departe”, spune reprezentantul imobiliare.ro, una din cele mai mari platforme online din domeniu.

Românii, campioni europeni la proprietate
Românii, campioni europeni la proprietate

România este lider în Uniunea Europeană privind persoanele care aleg să își cumpere o proprietate, în timp ce în Occident chiria este văzută ca o soluție pe termen lung. Pandemia nu pare să fi schimbat obiceiul.

Românii vor cumpăra mai puțin în această perioadă, dar lucrurile își vor reveni când ieșim din criza de sănătate. La români nu e problema dacă își doresc o casă, ci că unii dintre ei nu mai au serviciu. O pauză de încă un an, la care se adaugă cea de anul trecut, nu este o problemă”, spune Dragoș Cabat.

Efecte benefice și negative ale programului Prima Casă

Apărut în 2009, pe fondul crizei economice, programul i-a ajutat pe tinerii care voiau o locuință nouă. Deși a adus servicii importante, în timp programul s-a dovedit și dăunător în special prin felul în care boom-ul imobiliar a schimbat comportamentul în zona de construcții.

Cererea ridicată a dus la o creștere a numărului de proiecte imobiliare la marginea marilor orașe
Cererea ridicată a dus la o creștere a numărului de proiecte imobiliare la marginea marilor orașe

Foarte mulți dezvoltatori în anii care au urmat odată cu reluarea dezvoltării 2011-2012 au croit modele de locuire fix pe acest program. Am văzut atunci o plafonare a prețurilor apartamentelor la suma de atunci, acel celebru 60.000. Era cumva ceva normal ca sub 60.000 de euro să fie cele cu 2 camere, iar undeva peste 60.000 cele cu trei camere. În timp prețul materialelor de construcții a crescut mult, manopera a crescut foarte mult, prețurile terenurilor au crescut și unii dezvoltatori în continuare au marșat în continuare pe acest program Prima Casă și au construit produse pentru acest program și au făcut din păcate compromisuri”, spune Daniel Crainic.

Expertul imobiliar spune că vina pentru această evoluție din piață trebuie împărțită între dezvoltatorii imobiliare și autoritățile care au închis ochii și au permis încălcarea normelor.

Un dezvoltator sau un constructor vrea să își maximizeze profitul și construiește și așa cum e lăsat. Nu aș lăsa toată responsabilitatea pe constructor, există autoritatate care să reglementeze și să autorizeze construcția. Cred că din acest punct de vedere, autoritățile nu și-au făcut treaba”, completează Crainic.

Construcțiile haotice l-au determinat pe primarul general Nicușor Dan să solicite suspendarea Planurilor Urbanistice Zonale pentru sectoarele 2, 3, 4, 5 și 6 timp de un an. El și-a motivat dorința prin faptul că betonarea a zeci de hectare de spațiu verde și construirea unor blocuri între case este nocivă pentru Capitală și locuitorii ei și trebuie să înceteze.

Cred că se iau măsuri care trebuiau luate mai demult. Nu cred că se poate dezvolta cu orice preț orice, oriunde și oricum. Orașe precum Timișoara și Cluj au făcut acest pas cu ani în urmă și se vede cu modul în care s-a construit în mod sustenabil cu grijă mai mare față de mediu”, arată expertul imobiliar.

Ce prevede viitorul?

Dispariția programului nu este dorită de cei din domeniu, care militează pentru rolul său social în a ajuta tinerele familii să își achiziționeze o locuință cu sprijinul statului. Păstrarea programului, spun ei, trebuie să se facă la o pondere redusă în piață. În schimb, veștile nu sunt așa bune pentru cei care speră la o reducere a prețurilor locuințelor.

Cred că este matur din partea noastră să ne așteptăm la o creștere a prețurilor pe o perioadă medie de 5 ani. Dincolo de faptul că acum este pandemie și economia este într-o stare de incertitudine care afectează și piața imobiliară, să nu uităm că prețurile apartamentelor nu a ținut pasul cu creștere veniturilor populației”, conchide Daniel Crainic.

XS
SM
MD
LG