Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy și doi foști asociați au fost condamnați luni la trei ani de închisoare pentru corupție, din care unul cu executare transmit BBC și Le Figaro.
Sentința nu este definitivă
Sarkozy, în vârstă de 66 de ani, a fost găsit vinovat că a încercat să mituiască un magistrat, Gilbert Azibert, oferindu-i o slujbă de prestigiu la Monaco în schimbul informațiilor despre o anchetă penală care îl viza în „afacerea Bettencourt”, în care era acuzat că a acceptat plăți ilicite de la moștenitoarea L'Oreal, Liliane Bettencourt, pentru campania sa prezidențială din 2012.
Foștii săi avocați, Thierry Herzog și Azibert au primit aceeași sentință.
În hotărâre, judecătorul a spus că Sarkozy ar putea executa pedeapsa la domiciliu, cu o brățară electronică. Se așteaptă ca fostul președinte să facă apel.
Sarkozy nu este primul președinte francez condamnat dar e primul care primește o condamnare pentru corupție, înaintea sa fiind condamnat chiar predecesorul său, Jacques Chirac, care a primit o pedeapsă de doi ani cu suspendare în 2011, pentru că și-a angajat, în fals, la primăria Parisului câțiva aliați politici pe vremea când era primar. Chirac a murit în 2019.
Procurorii au solicitat o pedeapsă de patru ani de închisoare pentru Sarkozy, dintre care jumătate cu suspendare.
Cazul s-a axat pe conversațiile dintre Azibert și Herzog, în așa-numitul „dosar al interceptărilor Paul Bismuth”, alt dosar judiciar care-l ameninţă pe Sarkozy, acela legat de suspiciunile privind finanţarea campaniei sale prezidenţiale din anul 2007 cu bani primiţi de la fostul dictator libian Muammar Gaddafi.
Numele de Paul Bismuth era pseudonimul sub care Sarkozy folosea o linie telefonică secretă, cu o cartelă prepay achiziţionată sub acest nume pentru a comunica cu avocatul său, Thierry Herzog.
După ce a fost achitat la finele lui 2013 în dosarul „Bettencourt”, Sarkozy a sesizat Curtea de Casaţie pentru a-și recupera agendele confiscate de anchetatori, temându-se că informaţiile conţinute din ele ar putea fi folosite împotriva sa în alte anchete. În timpul procedurii legate de această sesizare Sarkozy ar fi încercat în 2014 să obţină respectivele informaţii secrete de la Gilbert Azibert, la acea vreme judecător la Curtea de Casaţie.
Validarea interceptărilor, în martie 2016, de către cea mai înaltă instanţă a Franţei a fost o înfrângere majoră pentru fostul preşedinte, care a susţinut că transcrierea discuţiilor dintre el și avocatul său ar fi ilegală.
În luna martie 2012, site-ul de investigaţii Mediapart a publicat un document din care reiese că, în anul 2007, Franţa a vândut Libiei echipamente de control pe internet, contract ce ar fi fost folosit pentru finanţarea respectivei campanii electorale printr-un comision de 50 de milioane de euro. Un an mai târziu, când Sarkozy nu se mai afla la Palatul Elysee, justiţia franceză a decis să înceapă investigarea acestui caz.
