Linkuri accesibilitate

Germania nu îngheață ajutorul pentru Ucraina. Acțiunile Rheinmetall au scăzut cu 5% înainte de anunț


Aliații cancelarului german Olaf Scholz spun că viitorul ajutor pentru Ucraina va trebui să provină din dobânda pentru activele înghețate ale Rusiei.
Aliații cancelarului german Olaf Scholz spun că viitorul ajutor pentru Ucraina va trebui să provină din dobânda pentru activele înghețate ale Rusiei.

Un purtător de cuvânt al guvernului german a anunțat luni că Germania va continua să furnizeze ajutorul necesar pentru a sprijini Ucraina împotriva invaziei rusești, în ciuda planurilor de a-și înjumătăți bugetul pentru a ajuta Kievul în 2025.

„Relatarea care insinuează că reducem ajutorul este pur și simplu inexactă, pur și simplu inexactă”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului german, Wolfgang Buechner, citat de RFE/RL.

El a spus că Germania este „pe deplin angajată” să sprijine Ucraina „atât timp cât este necesar”.

Berlinul, care este principalul furnizor de ajutor al Europei pentru Ucraina, a dat deja un semnal de schimbare în cursul față de Ucraina chiar de luna trecută, când coaliția de guvernare a social-democraților, verzilor și liberalilor a adoptat un acord preliminar asupra unui proiect de buget pentru 2025.

Acesta conține planuri detaliate de reducere a asistenței viitoare acordate Ucrainei la jumătate, până la 4 miliarde de euro, pentru a putea îndeplini alte priorități de cheltuieli, comparativ cu aproximativ 8 miliarde de euro cât a oferit în 2024.

Frankfurter Allgemeine Zeitung a scris sâmbătă că Germania nu va mai acorda noi ajutoare pentru Ucraina, adică va îngheța ajutorul pentru țara invadată de Rusia lui Putin, pentru că guvernul încearcă să limiteze cheltuielile.

Deși programele existente vor continua în general, cererile suplimentare pentru sprijin militar nu vor fi aprobate, a scris publicația sâmbătă, citând documente guvernamentale și e-mailuri, precum și diverși oficiali.

Nu vor fi aprobate noi cereri de bani pentru Ucraina la cererea cancelarului Olaf Scholz, scrie publicația care citează o scrisoare a Ministerului Finanțelor din 5 august.

În scrisoarea obținută luni și de Reuters, ministerul de finanțe spune că noi măsuri sunt permise doar în acest an și anul viitor, pentru care finanțarea a fost deja asigurată.

„Vă rugăm să vă asigurați că sunt respectate limitele superioare”, se încheie scrisoarea adresată ministrului Apărării Boris Pistorius și ministrului de Externe Annalena Baerbock.

Coaliția de guvernământ a Germaniei a fost blocată luni de zile în certuri nesfârșite după ce o hotărâre judecătorească a anulat fonduri de miliarde de euro, forțând reduceri bugetare în întregul guvern.

Vineri, partidele din coaliția de guvernare au încheiat un acord final cu privire la planul de cheltuieli pentru anul viitor, scrie presa germană.

Planurile bugetare ale Germaniei, finalizate săptămâna trecută, presupun reducerea deficitului cu 6,5 miliarde de euro (7,17 miliarde de dolari) în 2025, fără promisiuni de noi fonduri pentru Ucraina.

Ucraina a spus că orice reducere ar pune în pericol securitatea Europei, în timp ce trupele sale fac progrese surprinzătoare în regiunea Kursk a Rusiei.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Kievul dorește să creeze un cordon de protecție în interiorul Rusiei și că forțele sale distrug poduri strategice peste râul Seim, din regiunea Kursk, din Rusia, pentru a putea limita capacitatea de aprovizionare a trupelor rusești.

Reacții pe bursă

Acțiunile europene din domeniul apărării au scăzut luni pe fondul știrilor despre înghețarea ajutorului pentru Ucraina. Acțiunile companiei germane Rheinmetall AG au scăzut la bursa de la Frankfurt cu până la 5,1%, scrie Bloomberg.

Unii membri din coaliția de trei partide a lui Scholz spun că viitorul ajutor pentru Ucraina ar trebui să provină din dobânda pentru activele înghețate ale Rusiei.

Aliații ministrului german de finanțe, Christian Lindner, au minimalizat sugestiile că nu vor fi disponibile fonduri noi pentru Ucraina și au atras atenția că decizia va fi a parlamentului german.

Dar Kievul cere mai mult de 4,41 miliarde de dolari preconizați în bugetul de anul viitor.

Ministrul german de Finanțe, Christian Lindner a insistat pentru revenirea la bugete echilibrate în Germania, după câțiva ani de cheltuieli excepționale din cauza pandemiei și a războiului.

Germania și alte țări G7 au încheiat în luna iunie un acord preliminar pentru a utiliza aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele suverane ale Rusiei imobilizate în instituțiile financiare occidentale pentru a asigura un împrumut de 50 de miliarde de dolari Ucrainei.

Numai că guvernele încă nu au căzut de acord asupra detaliilor schemei, iar discuțiile tehnice ar putea dura luni întregi.

După ce a fost criticată pentru un început lent, Germania a oferit un ajutor estimat la 11,26 miliarde de dolari de când Rusia a invadat Ucraina, a doua cea mai mare sumă acordată țării invadate de Rusia lui Putin, după SUA.

Rezistența Europei în sprijinul acordat Ucrainei este urmărită îndeaproape în timp ce peste ocean se pregătesc pentru o potențială retragere chiar Statele Unite, dacă Donald Trump va recâștiga Casa Albă în noiembrie.

„Dacă vrem să forțăm Rusia la negocieri constructive, avem nevoie de fonduri care să fie completate și nu tăiate”, a spus ambasadorul Ucrainei în Germania, Alexei Makeiev. „Libertatea, securitatea și pacea sunt neprețuite. Nu poți face economii cu ele.”

Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a declarat luni că Moscova nu este încă pregătită să poarte discuții de pace cu Ucraina, având în vedere atacul asupra regiunii Kursk.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG