Linkuri accesibilitate

Scutirea de impozit a agricultorilor. Expert financiar: bugetul nu își permite scutiri multiple, în același timp


Aproximativ 120.000 de români lucrau în agricultură anul trecut
Aproximativ 120.000 de români lucrau în agricultură anul trecut

Dacă proiectul inițiat de un deputat PSD va fi aprobat de Parlament, s-ar ajunge la aproape 700.000 de români care nu plătesc impozite pe veniturile salariale. Economiștii se tem că bugetul nu va face față în condițiile în care se aplică deja scutiri în IT, construcții și cercetare.

Deputatul Adrian Chesnoiu (PSD) a depus o inițiativă prin care angajații din agricultură vor avea salariul minim de 3.000 de lei (brut) și angajatorii nu vor mai reține impozitele la sănătate și pensii din salariile acordate.

Sunt măsuri de sprijin pentru agricultură și industria alimentară, spune printr-un comunicat de presă Chesnoiu, președinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților. „Creșterea nivelului salariilor din industria alimentară, din agricultură, din sectorul piscicol este singura soluție viabilă pe termen scurt pentru a păstra în țară forța de muncă pe care încă o mai avem. Odată cu migrarea acestei forțe de muncă în exteriorul României am avea probleme uriașe cu asigurarea hranei populației”, a explicat Adrian Chesnoiu.

Pe scurt, Chesnoiu dorește ca pentru orice angajat din agricultură, dacă este plătit pe cartea de muncă, și are un salariu lunar brut între 3.000 și 30.000 de lei, angajatorul să nu mai achite impozitul la bugetele de sănătate și pensii. În practică, asta înseamnă că persoana angajată la o fermă primește ca venit suplimentar și impozitele pe care angajatorul i le reține din salariu și pe care trebuie să le achite la bugetul public.

Măsura lui Chesnoiu ar veni să sprijine forța de muncă din domeniul agricol în condițiile în care fermierii se plâng că nu găsesc oameni cu care să lucreze. În jur de 120.000 de oameni lucrau în agricultură la sfârșitul anului trecut, conform datelor obținute de la Institutul Național pentru Statistică (INS).

Dintr-o analiză realizată de analiștii de la KeysFin reiese că numărul salariaților din domeniu scade de la an la an. Forța de muncă în sectorul agricol a însumat aproximativ 128.000 angajați în 2019, cu 2% mai puțini decât în 2018. În ceea ce privește angajatorii, cei mai mulți sunt companiile mici cu 43,5 mii angajați (34% din total), în timp ce companiile mari din domeniu au lucrat cu aproximativ 23 mii angajați (18% din total), în 2019, se artă în studiul KeyFin.

Un angajat din companiile care au drept obiect de activitate agricultura, vânătoarea și serviciile conexe câștiga un salariu lunar mediu net de puțin peste 2.500 de lei în decembrie 2020, cu aproape 5% mai mare comparativ cu aceeași lună din anul precedent, conform datelor de la INS.

„Politica scutirilor de taxe este deja prea largă"

Nicoleta Lupușor, expertă financiar la o firmă din SUA care este prezentă și în România, spune că măsura trebuie analizată serios și nu doar dintr-un unghi populist. „Cred că în acest moment, agricultura și poate și industria auto ar avea nevoie de aceste scutiri pe o perioadă de trei-cinci ani. Ca să se înregistreze un boom în aceste domenii, care vor deveni tot mai importante în economia mondială”, spune aceasta.

Analistul atrage însă atenția că politica scutirilor de taxe este deja prea largă. „România acordă acum aceste scutiri în construcții și IT. În opinia mea pur personală, scutirile din construcții au fost doar pentru a majora profitul dezvoltatorilor. Practic ei ridică o clădire cu salariul muncitorului plătit jumătate de stat. În IT, scutirea este deja de mult timp, nu cred că este util să susții o perioadă lungă un sector. Dar este un domeniu care saltă România, și trebuie analizat cu cifrele în față. Așa că nu cred că bugetul public își permite să acorde scutiri și în agricultură, construcții, IT. Nu cred că este o politică publică bună să acorzi beneficii la mai multe sectoare în același timp”, explică Nicoleta Lupușor.

Categoriile celor scutiți de impozite

În acest moment, conform Codului Fiscal din 2021, sunt scutiți de plata impozitelor angajații din construcții, cercetare și IT.

CONSTRUCȚII. Anul trecut au fost înregistrați peste 303.000 de salariați care nu au plătit impozite. Această scutire este impusă din 2019 și ar trebui să fie valabilă până în 2028. Însă, în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este prevăzut că aceste facilități vor fi eliminate treptat până în 2025.

IT. La sfârșitul anului trecut lucrau în IT 220.000 de persoane. Din anul 2006, nu se mai plătesc impozite pe venituri în acest domeniu. București, Cluj, Iași, Timiș și Brașov sunt zonele care concentrează cel mai mare număr de salariați din sectorul IT&C din România. Angajatorii din aceste județe au împreună 168.000 de angajați în sectorul IT&C, conform datelor obținute de la Ministerul Muncii.

CERCETAREA. 19.700 de oameni lucrau în acest sector în noiembrie 2020. Un angajat din industria de cercetare și dezvoltare câștiga un salariu lunar mediu net de puțin peste 5.100 de lei.

Analistul Nicoleta Lupușor atrage atenția că și limita maximă de 30.000 de lei, salariul lunar brut pentru care se aplică scutirea de impozite, este mare. „La un venit salarial de 30.000 de lei, 6 mii de euro, asta însemna taxe de 2.800 de euro, iar salariul net era undeva la 3.200. Cred că este un venit pentru care trebuie să se plătească impozitul la sănătate”, spune aceasta.

În total, conform datelor de la sfârșitul anului trecut, nu se achită impozite pe venituri salariale pentru 550.00 de angajați din construcții, IT și Cercetare. Dacă se aplică și în agricultură, această cifră crește până spre 670.000- 700.000 de oameni, în funcție de creșterea numărului de angajați în primul an de aplicarea a acestei norme.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Muncii, numărul angajaților din economie era de peste 5,55 milioane la finalul lunii ianuarie a acestui an.

  • 16x9 Image

    Marian Păvălașc

    A intrat în echipa Europa Liberă în ianuarie 2021. Este un jurnalist freelancer care își propune să publice știri importante, dar și reportaje, investigații. A intrat în presă în primii ani ai studenției, în urmă cu 15 de ani, atunci când a început să scrie pentru un cotidian din Galați. 

XS
SM
MD
LG