Macron merge la Moscova, Scholz la Washington. Rusia își etalează puterea militară
Emmanuel Macron încearcă să medieze conflictul Occidentului cu Rusia și tensiunile de la granița ucraineană. Un eșec ar reprezenta o pierdere majoră pentru imaginea internă și internațională a acestuia, comentează presa internațională. (Imagine din 2019 )
Președintele Franței, Emmanuel Macron, merge luni la Moscova, într-o nouă încercare de rezolvarea diplomatică a tensiunilor dintre Rusia și Occident cauzate de acumularea masivă de forțe militare ruse la granița cu Ucraina.
În ultimele 10 zile, președintele Franței a avut mai multe conversații telefonice cu cei ai Rusia și Ucrainei și nu a fost singurul lider NATO care a încercat medierea tensiunilor.
Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a mers chiar la Kiev, iar sâmbătă a discutat cu Emmanuel Macron în pregătirea întâlnirii de luni.
Potrivit The Guardian, cei doi au discutat despre importanța transmiterii unui mesaj de unitate a NATO. Macron ar urma să transmită și că Occidentul pledează pentru o soluție diplomatică a tensiunilor.
După întâlnirea cu Vladimir Putin, președintele Macron, urmează să viziteze și Kiev-ul, în cursul zilei de marți.
Kievul a reproșat lipsa unei abordări ferme și unitare din partea Europei, în condițiile în care Germania nu a părut fermă în condamnarea unui posibil atac rusesc.
În sprijinul Ucrainei, Germania, care depinde de livrările de gaz rusesc, a trimis recent căști militare ceea ce a declanșat o aprinsă dezbatere despre angajamentul ei față de independența Ucrainei.
Între timp, și cancelarul Olaf Scholz a anunțat că va merge la Moscova, în 15 februarie, iar vizita lui Macron a fost coordonată și cu acesta.
Purtătorul de cu cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat întîlnirea Putin - Scholz, spunând că cei doi vor purta discuții bilaterale „importante”.
Cancelarul Scholz se va afla însă, luni, la Washington, pentru a se întâlni cu președintele SUA, Joe Biden.
Cancelarul Germaniei va încerca să refacă credibilitatea Germaniei, scrie The New York Times. Scholz e criticat atât acasă cât și în străinătate pentru felul în care a acționat în criza ucraineană.
Între timp, Rusia și-a asigurat sprijinul Chinei, printr-o declarație comună transmisă vineri în care este cerută „oprirea expansiunii NATO”.
În replică, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus, răspunzând unei întrebări a BBC, că dată fiind apropierea dintre Rusia și China este vital ca aliații NATO să fie uniți.
Stoltenberg a transmis, sâmbătă, că a vorbit cu Emmanuel Macron și a salutat angajamentul acestuia pentru abordarea găsirea unor soluții diplomatice. „Cheia, în acest moment, este unitatea”, a transmis Stoltenberg pe Twitter.
În paralel, Rusia a continuat mobilizarea de forțe militare în Belarus, unde 30.000 de militari și numeroase echipamente militare participă la un exercițiu.
Potrivit oficialilor SUA, Rusia ar putea ataca în orice moment și a mobilizat deja 70% din capacitatea militară necesară unei invazii pe întregul teritoriu ucrainean.
Multe dintre acestea sunt comasate aproape de granița cu Ucraina, unele la distanțe de doar circa 50 de kilometri.
Noi imagini cu mobilizarea masivă de armament rus la granița cu Ucraina
1/11Trupe și unități de sprijin logistic și material la nord-vest de Yelsk, pe 4 februarie.
Fotografii surprinse din satelit, în 4 februarie și anterior, arată o acumulare masivă de echipamente militare ale Rusiei la granița cu Ucraina, inclusiv presupuse sisteme de rachete balistice.
2/11Avioane SU-25 de atac la sol, pe aerodromul Luninets din Belarus. Imaginea a fost făcută pe 4 februarie. Luninets se află în sud-vestul regiunii Brest, la aproximativ 50 de kilometri de granița cu Ucraina.
Fotografii surprinse din satelit, în 4 februarie și anterior, arată o acumulare masivă de echipamente militare ale Rusiei la granița cu Ucraina, inclusiv presupuse sisteme de rachete balistice.
3/11Posibil sistem de apărare aeriană S-400 pe aerodromul Luninets, pe 4 februarie.
Fotografii surprinse din satelit, în 4 februarie și anterior, arată o acumulare masivă de echipamente militare ale Rusiei la granița cu Ucraina, inclusiv presupuse sisteme de rachete balistice.
4/11Posibile lansatoare de rachete, la nord-vest de Yelsk, pe 4 februarie. Yelsk se află în regiunea Homel din Belarus, la aproximativ 20 de kilometri de granița cu Ucraina.
Fotografii surprinse din satelit, în 4 februarie și anterior, arată o acumulare masivă de echipamente militare ale Rusiei la granița cu Ucraina, inclusiv presupuse sisteme de rachete balistice.
5/11Zonă de adăpostire a militarilor și un parc de vehicule în Rechitsa, 4 februarie. Rechitsa se află în regiunea Homel din sud-estul Belarusului, la aproximativ 55 de kilometri de granița cu Ucraina.
Fotografii surprinse din satelit, în 4 februarie și anterior, arată o acumulare masivă de echipamente militare ale Rusiei la granița cu Ucraina, inclusiv presupuse sisteme de rachete balistice.
6/11Grup de vehicule care se presupune că include sisteme de rachete Iskander în zona de antrenament militar Osipovichi, la sud de Minsk, în Belarus. Fotografia a fost făcută pe 1 februarie.
Fotografii surprinse din satelit, în 4 februarie și anterior, arată o acumulare masivă de echipamente militare ale Rusiei la granița cu Ucraina, inclusiv presupuse sisteme de rachete balistice.
7/11Privire de ansamblu a zonei militare Osipovichi, pe 1 februarie. Rachetele Iskander de fabricație rusă pot să atace cu precizie ținte de până la 500 de kilometri distanță.
Fotografii surprinse din satelit, în 4 februarie și anterior, arată o acumulare masivă de echipamente militare ale Rusiei la granița cu Ucraina, inclusiv presupuse sisteme de rachete balistice.
8/11Imagine de ansamblu asupra vehiculelor și locuințelor pentru forțele din apropiere de Baranovihi, Belarus, pe 29 ianuarie.
Fotografii surprinse din satelit, în 4 februarie și anterior, arată o acumulare masivă de echipamente militare ale Rusiei la granița cu Ucraina, inclusiv presupuse sisteme de rachete balistice.
9/11O bază militară aglomerată în Bahchisarai, în Peninsula Crimeea, pe 1 februarie.
Fotografii surprinse din satelit, în 4 februarie și anterior, arată o acumulare masivă de echipamente militare ale Rusiei la granița cu Ucraina, inclusiv presupuse sisteme de rachete balistice.
10/11Vehicule la o bază militară din Novoozernoye, Crimeea. 1 februarie 2022
Fotografii surprinse din satelit, în 4 februarie și anterior, arată o acumulare masivă de echipamente militare ale Rusiei la granița cu Ucraina, inclusiv presupuse sisteme de rachete balistice.
11/11Corturi militare și vehicule blindate în Evpatoria, Crimeea, la 1 februarie.
Fotografii surprinse din satelit, în 4 februarie și anterior, arată o acumulare masivă de echipamente militare ale Rusiei la granița cu Ucraina, inclusiv presupuse sisteme de rachete balistice.
A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.
