Institutul Oncogen, înființat din fonduri europene și inaugurat în 2015 la Timișoara, se ocupă cu cercetarea în domeniul terapiilor genice și celulare în tratamentul cancerului. Cercetătorii de aici sunt specialiști în oncologie, imunologie, medicină regenerativă, microbiologie etc. Subordonat Spitalului Județean Clinic de Urgență „Pius Brânzeu” din Timișoara, este sigurul centru de cercetare de acest tip cu nivel de dotare avansat din Europa de Est. Pornind de la instrumente și metode utilizate în cercetarea cancerului, Oncogen a realizat „designul” pentru un vaccin anti-coronavirus și l-a pregătit pentru testare pe celule umane. Rezultatele preliminare au fost publicate într-un articol de specialitate postat pe site-ul institutului, fără restricții de copy-right. Dialogul cu profesorul Virgil Păunescu, directorul centrului și șeful catedrei de imunologie de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, explică ce șanse are vaccinul împotriva inamicului COVID-19 și despre colaborarea sa cu cercetătorii din China.
Europa Liberă. Ați anunțat zilele acestea că ați găsit o metodă de a avea un vaccin împotriva infecției cu coronavirus. Ce v-a făcut să credeți că îl puteți obține pe baza cercetărilor efectuate la Oncogen în cancer?
Virgil Păunescu.„N-aș vrea să înțeleagă lumea că noi am inventat roata sau apa caldă. În ultimii 5-6 ani, poate mai mult, SUA au pus pe piață programe informatice care permit analiza relației dintre sistemul imun și tumora canceroasă. Asta înseamnă că, pe de o parte, noi secvențializăm celulele tumorale, ADN-ul tumoral, pe baza lui putem identifica proteinele care produc anomalia și pe care, astfel, sistemul imun le-ar putea „vedea”. De fapt, încercăm în cercetările noastre să înțelegem de ce sistemul imun nu reușește să vadă celulele care produc cancerul. Celulele canceroase seamănă foarte mult cu cele normale, diferențele sunt foarte mici și de aceea, cu aceste programe americane, încercăm să găsim o metodă prin care să determinăm sistemul imun să recunoască celulele canceroase și să le combată. Există numeroase laboratoare și institute în lume care lucrează în același scop. Ce discutăm noi aici este „imunologia personalizată”, fiindcă e valabil pentru fiecare pacient bolnav de cancer. Deci secvențializăm fiecare tumoră în parte și punem față în față caracteristicile sistemului imun al pacientului, așa numitul HLA, cele 12 proteine de pe suprafața celulei tumorale, încercând să facem sistemul imun să creadă că celula canceroasă e un virus și să se bată cu el. Noi lucrăm cu aceste instrumente pe acest model de vreo 5 ani.”
Europa Liberă. Modelul e aplicabil și pentru viruși?
VP. „În ianuarie, când am văzut ce se întâmplă în China, ne-a fost foarte simplu să schimbăm direcția cu aceleași metode, adică să punem în fața sistemului imun proteinele care acoperă capsula virusului COVID-19, acizii nucleici virali, adică „haina” virusului. De data asta nu se mai putea pune problema s-o faci personalizat, pentru fiecare individ, ca în cancer, ci după o altă regulă, care nu a fost greu de găsit. Se știe din literatura de specialitate și din statistici care sunt caracteristicile imune ale populațiilor mari. Noi le-am luat pe cele din România, care sunt la fel cu ale europenilor și ale americanilor proveniți din Europa. Rezultă din cercetare că se pot identifica minim 15 până la 21 de fragmente pe suprafața virusului, la care sistemul imun al majorității populației de pe suprafața României să poată reacționa. Vă dau un exemplu: aceste caracteristici ale sistemului imun sunt codificate cu litere și cifre. Aproape 30% din populația României are molecula A02, 14% are A01, 16% B35 etc. Cu aceste date se poate face, pe calculator, o combinație de proteine care să acopere 80-90% din populație, adică „designul” pentru un vaccin eficient. Asta am și făcut. Există și temerea că virusul ar putea suferi mutații, dar, deocamdată, deși nu e exclus, mutațiile nu par să fie un pericol mai mare în sensul mortalității decât virusul în sine. Îngrijorarea Organizației Mondiale a Sănătății vine din faptul că acest virus are un mecanism foarte complicat, asemănător virusului care produce SIDA. Rata de mutație la acești viruși e mare și ține de hazard. Se poate spera că mutația ar duce la o formă mai puțin virulentă, dar nu garantează nimeni, fiindcă e la întâmplare. Virusul SARS producea o mortalitate de 30%, deci era mult mai rău, acesta nu este așa de agresiv, de aceea se mișcă atât de repede, deci este foarte contagios.”
Europa Liberă.Să înțelegem că, dacă în China s-ar găsi un vaccin eficient pentru asiatici, de exemplu, el nu ar funcționa și pentru europeni?
VP. „Într-o măsură mai mică. Sunt și caracteristici comune, însă trebuie lucrat pe categorii mari. Noi am făcut și profilul imunologic al populațiilor din China, dar acolo nu ajung 15 peptide pentru teste, fiindcă este o mare eterogenitate a populației.Virusul are un număr foarte mare de aminoacizi, deci capsula proteică a virusului este mare. Sistemul imun este acel sistem de protecție al organismului uman care ne apără de microbi, prin microbi înțelegând în primul rând bacteriile, microorganisme care se văd la microscop și virușii, care nu se văd decât la microscop electronic, care poate mări de 100 000 de ori. Virusul este un microorganism primitiv, care nu se poate înmulți decât dacă intră într-o celulă-gazdă. Sistemul imun funcționează ingenios, el își alege una-două, maxim trei din sutele de peptide care pot fi generate, pentru a răspunde, pe restul nu le bagă în seamă. Aici este și dificultatea de a dezvolta un vaccin, adică să găsești o metodă prin care să afli ce anume vede, ce anume alege sistemul imun pentru a reacționa.Vaccinul este exact instrumentul prin care i se pun în față sistemului imun acele peptide care pentru el contează, pe care el le detectează, le „vede” și care îl forțează să reacționeze și să apere organismul.”
Europa Liberă. Aveți un potențial vaccin anti COVID-19 în faza de teste pe celule umane. Cum se întâmplă testele și cu ce așteptări?
VP. „Colegii mei din institut s-au oferit să doneze voluntar sânge – noi fiind deja testați molecular pentru a se vedea cărei grupe moleculare aparținem, inclusiv eu am fost testat. Prin cercetările anterioare pentru cancer, noi deja știm cărui sistem imun îi corespund cele 15-20 de peptide cu care lucrăm și atunci extragem celulele albe, le separăm, le cultivăm și le punem în contact cu peptidul corespunzător pe care noi l-am sintetizat.Vom avea și factori pozitivi-negativi ca să vedem dacă celulele-stimul se înmulțesc în mod specific, acolo unde vrem noi să se multiplice. După două sau trei săptămâni vom avea niște rezultate care să ne spună câte din peptide sunt corect sintetizate și alese”.
Europa Liberă.Ce urmează?
VP. „Dacă nu avem rezultatele așteptate, va mai trebui să sintetizăm o tură de peptide. De aceea deplângeam lipsa unui sintetizator de peptide care nu există în România, iar în alte țări e pe toate drumurile, fiindcă acesta ne-ar fi permis să sintetizăm totul într-o săptămână, nu să așteptăm două luni să primim peptide de la cei care pot sintetiza.”
Europa Liberă. Ați cerut sintetizator și nu ați primit?
VP. „Noi nu primim bani, noi facem proiecte de cercetare și, dacă sunt aprobate, atunci putem achiziționa aparatură. Și, cum în ultimii trei ani ai PSD nu s-au găsit proiecte naționale care să permită achiziții de acest fel, nu avem tot ce ne trebuie, deși suntem un institut bine dotat din bani europeni. Am semnalat la momentul respectiv și pierderea unui proiect de 20 milioane de euro din cauza unor neînțelegeri dintre directorul de atunci al Spitalului Județean Timiș și conducerea anterioară a Universității de Medicină. Am fost descalificați fiindcă nu s-a trimis un ultim document, actul de comodat din partea UMF. Nici până azi nu s-a clarificat acest eșec când eram ca și câștigători, îndeplineam toate condițiile, iar o mare parte din bani mergea la spital și nouă ne reveneau vreo șase milioane de euro, în care era inclusă toată aparatura, printre care și sintetizatorul de peptide. Pregătirea proiectului a durat trei ani, iar depunerea actelor opt luni, deci un efort mare. Nu știu nici azi de ce nu s-a semnat, cine nu a vrut sau cine a fost rău intenționat sau incompetent, dar banii s-au pierdut acum un an.”
Europa Liberă. Care este etapa următoare în apariția vaccinului?
VP. „De 150 de ani, vaccinurile preparate tradițional presupun experiment pe animale. În acest caz, nu are rost. Dacă se poate obține aprobare de la Agenția Națională a Medicamentului, vom trece direct la teste pe oameni. În prima fază, teste pe 10 voluntari sănătoși pentru a vedea dacă vaccinul nu e toxic pentru om, în faza a doua, teste extinse la 100-200 de pacienți. Nu ne așteptăm ca fragmente din peptidele sintetizate să fie toxice, tocmai fiindcă virusul a trecut pe la milioane de oameni și, din câte vedem, nu a generat efecte secundare. Aici începe o altă discuție: institutul fiind avansat, bine organizat și bine construit de la început, cu consultanță germană, avem la etajul 3 o facilitate de fabrică de medicamente, dar nu sute sau mii de metri pătrați, ci trei încăperi totalizând 150 mp, cu un circuit sofisticat, cu presiune negativă, cu presiune pozitivă, pentru a lucra cu viruși etc. Deci, avem un sistem complex, care a costat milioane de euro, care ne permite să producem până într-o mie de doze pentru testare, deci materialul de încercare. Cu aceste doze am putea acoperi faza 1 și faza 2 de testare pe oameni.”
Europa Liberă. Cam în cât timp ați produce 1000 de doze de vaccin?
V.P. „Dacă testele preliminare sunt reușite, atunci putem comanda materialul pentru 1.000 de doze din Germania și am distribui vaccinul în seringi în aceste camere sterile. Totuși, o problemă există și aici. Tot dintr-o neînțelegere cu fosta conducere a spitalului, nu există contract de mentenanță pentru spațiul de producție, deși el trebuia să funcționeze de cel puțin doi ani. A fost un contract pe cinci ani, întrerupt după un an, este și un litigiu cu firma,și toate acestea ne încurcă. Ar trebui acum ca Agenția Națională a Medicamentului să vină să inspecteze, să autorizeze, să acrediteze etc. Noi sperăm să se întâmple totul repede, dată fiind situația și urgența, altfel te pot ține și ani de zile. Dacă în trei luni nu reușim să operaționalizăm spațiul de producție, va trebui să apelăm la colaborarea cu alte țări pentru fabricarea dozelor de testare. Atunci când l-am inclus în proiect, am intenționat să facem bani din închirierea acestui tip de laborator de producție-încercare, fiindcă există un deficit în Europa de așa ceva.”
Europa Liberă.Vi s-a reproșat anunțul public că aveți vaccinul, însă mai e mult până atunci, sunt destule impedimente…
VP. „Cum era să îi spunem altfel decât vaccin? Am lucrat cu cercetătorii noștri la un vaccin, am găsit o formulă pe care o trecem în testare, cum altfel să îi spunem? Noi nu suntem la prima încercare de acest gen, ne asumăm și că poate fi ineficient, că trebuie să continuăm căutările, dar cu experiența de până acum dau șanse de 90% ca formula noastră de vaccin să fie reușită. Am și postat articolul științific, spre informare. Dar, prin anunțul public, pe care unii l-au considerat pripit, mai punem presiune pe minister, pe autorități, să ne ajute acolo unde e nevoie.”
Europa Liberă.A funcționat presiunea? A fost vreo reacție din partea autorităților?
VP. „Da, primul lucru a fost o ședință pe Skype cu secretarul de stat pentru cercetare din Ministerul Educației, la care au participat vreo unsprezece instititute de cercetare, inclusiv Cantacuzino, pentru a spune fiecare ce poate să facă într-un timp scurt. Probabil, într-o lună, am putea primi niște bani. Menționez că am lucrat la acest vaccin fără nicio finanțare dedicată, doar pe baza cercetărilor în cancer. Nimeni din țară nu s-a angajat , în afară de noi, la un vaccin COVID-19. Noi ne-am angajat în trei direcții: prima e partea de prevenție, adică vaccinul, a doua că am putea să facem o parte de tratament care este în zona noastră de expertiză. Mă refer la terapia cu celule stem care ar putea avea efect în salvarea complicațiilor produse de coronavirus, cele care cresc mortalitatea. Noi avem o bancă de celule stem, dar și acolo ne este necesar laboratorul steril de la etajul 3. Apoi, ne puteam angaja să producem material de testare a infecției, însă cred că această ofertă nu mai e de actualitate, au fost aduse testere din străinătate și vin ajutoare din toată lumea. Se știe că „infectare” nu înseamnă și „îmbolnăvire”. Testele pe un număr mare de cetățeni ar ajuta să se constate dacă unii au fost infectați și nici nu au știut, deci nu au fost bolnavi.”
Europa Liberă.Cei care au fost infectați sau, mai mult, s-au îmbolnăvit, cu toate simptomele aferente, devin imuni?
VP.„Ar fi o surpriză foarte mare să nu se imunizeze, chiar dacă au sau nu au simptome. Contactul cu virușii, fie pe cale naturală, fie prin vaccin, duce la imunitate pe termen lung. Specialiștii care spun că imunizarea naturală se produce atunci când 60-70% din populație trece prin infectare cu virusul au dreptate. Cu pierderile de vieți și riscurile aferente. De aceea este o grabă mare pe tot globul să se găsească vaccinul salvator, se pompează sute de miliarde în cercetare.”
Europa Liberă. Auzim în fiecare zi că mari universități și centre de cercetare din lumea întreagă, cu fonduri imense, se concentrează pe găsirea soluției pentru producerea unui vaccin împotriva coronavirusului. Cum vedeți această concurență?
VP. „Sunt foarte multe abordări, probabil că vor apărea 8-10 tipuri de vaccin. În țară nimeni nu poate produce vaccinuri, dar în cercetare România poate juca un rol important. Institutului Cantacuzino, cum zicea și fostul ministru, Victor Costache, îi trebuie minim cinci ani să se pregătească pentru producția de vaccinuri. De aceea noi am pus pe o platformă la liber articolul cu datele noastre, cu tehnologia utilizată, în engleză, să îl vadă toată lumea și să îl folosească, pentru a accelera cercetările. Am fost contactați de Ambasada Chinei, am confirmat că pot folosi fără restricții datele noastre. Am fost oarecum mirați că s-a publicat ulterior un articol semnat de cercetători din China, foarte asemănător cu al nostru, dar cu drepturi rezervate. Nu contează însă, orgoliile academice nu își au loc în condiții dramatice când știința, medicina, se află în linia întâi a frontului pandemic, așadar ne-am nuanțat atitudinea. Dealtfel, cred că vom relua discuțiile cu câteva mari centre de cercetare în imunologie din Shanghai și Beijing, după ce trece criza. Accentuez că ceea ce noi, un colectiv de șaizeci de cercetători din care șapte s-au concentrat pe acest proiect, am făcut rafinând o metodă pe care nu am inventat-o noi, ci americanii, este o contribuție științifică pusă la dispoziția oricui poate să o ducă la capăt, adică spre faza de producție mare. Știm că planeta nu stă să ne aștepte pe noi să rezolvăm birocrația sau absența unor echipamente. Deja China a anunțat că face teste avansate, cu sau fără datele furnizate de noi, și dacă trec la producție vor fabrica miliarde de doze. E de aștepat ca SUA să avanseze repede, sunt mulți dolari puși la bătaie. Noi vrem să arătăm că, iată, dacă se bagă bani în cercetare, iar noi avem șansa unui institut bine dotat pe fonduri europene, dacă sunt susținute cercetarea, educația, performanța, România poate contribui consistent. Continuăm, așadar, să lucrăm. Oricum, cred că în mod realist, un vaccin poate să apară în mai puțin de un an, indiferent cine îl va face și îl va produce mai repede.”
Facebook Forum