Președintele Klaus Iohannis a criticat joi, de la Bruxelles, decizia PSD, luată miercuri seară, de a boicota prin absență ședința de învestire în parlament a guvernului Orban 2.
El a spus că atitudinea PSD este ciudată și „principial incorectă”, pentru că, după ce a dat jos guvernul, refuză să-și exercite votul asupra noii propuneri și a amintit că parlamentul este locul în care reprezentarea voinței poporului se manifestă prin prezență și nu prin absență.
- „ (...) dați-mi voie să comentez un pic atitudinea PSD-ului, care este cel puțin ciudată. După ce PSD a depus moțiune de cenzură, a căzut Guvernul, acum ei spun că nu este vina lor. Nu, este evident, PSD care a depus moțiune, care a reușit să doboare Guvernul și acum când trebuie să se voteze o nouă propunere, dumnealor sunt ocupați cu alte treburi. Mi se pare o poziție principial incorectă și profit și de această ocazie să-i invit să își reconsidere punctul de vedere. Parlamentul României este organul suprem, care reprezintă voința poporului și acolo se lucrează prin prezență, nu prin absență.”, a spus Klaus Iohannis.
Acesta a spus că a avut o întâlnire cu reprezentanții PNL, pe care i-a încurajat „să meargă mai departe cu pregătirile pentru toate alegerile”.
„A fost o discuție informală și am discutat un pic despre demersurile care se impun în cazul în care se întâmplă una sau alta în Parlament, i-am încurajat să meargă mai departe cu pregătirile pentru toate alegerile. O discuție amicală fără nuanțe complicate”, a mai spus Klaus Iohannis.
PSD a decis miercuri seară, la ședința Comitetului Executiv al partidului, că parlamentarii săi nu vor fi prezenți, luni, pe 24 februarie, în plenul reunit al celor două carmere ale parlamentului, pentru a putea boicota, astfel, votul de învestitură a guvernului.
Prin această mișcare a PSD împiedică realizarea cvorumului, pentru ca guvernul Orban 2 să nu poată fi învestit. Strategia a fost anunțată cu ceva timp în urmă de social-democrați, ca modalitate de tergiversare a declanșării alegerilor anticipate, în ciuda declarațiilor formale făcute de unii lideri de la centru că PSD nu se teme de anticipate; pentru care PNL este creditat cu un scor strivitor în sondaje.
Paul Stănescu este cel care a spus la ședința din 9 februarie „Se vehiculează că ne e teamă de anticipate. Vrem alegeri anticipate, chiar dacă sunt convins de data aceasta că trebuie să dăm dovadă că nu ne este frică”. Marcel Ciolacu era însă mai puțin convins, așa că a lansat varianta că PNL dorește anticipate pentru a ascunde faptul că țara se îndreaptă spre austeritate și că liberalii nu vor să majoreze pensiile și salariile.
Citește și:
PSD se teme de opinia publică, dar vrea să îl salveze CCR de anticipate
Oficial, social-democrații și-au motivat decizia prin faptul că ar aștepta răspunsul CCR la sesizarea pe care președinții PSD ai celor două camere ale parlamentului, Marcel Ciolacu și Titus Corlățean, au făcut-o împotriva desemnării lui Ludovic Orban ca premier pentru a doua oară, la scurt timp de la demiterea guvernului său prin moțiune de cenzură. CCR a anunțat că va dezbate sesizarea luni, pe 24 februarie, adică în aceeași zi în care ar urma să aibă loc votul de învestitură din parlament.
Președintele Klaus Iohannis a transmis vineri, la Curtea Constituțională, punctul de vedere al instituției pe care o reprezintă la cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre președinte și parlament, reclamat de președinții PSD ai celor două camere ale parlamentului.
Președinția spune despre cererea celor doi că este inadmisibilă, pentru că nu îndeplinește condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională, tocmai pentru că nu există niciun blocaj constituțional care să aibă nevoie să fie înlăturat prin intervenția Curții Constituționale și amintește că nu a făcut decât să-și respecte prerogativele pe care i le conferă Constituția, desemnând una dintre cele trei persoane propuse de formațiunile politice participante la consultări.
Șefii celor două camere ale parlamentului, Titus Corlățean și Marcel Ciolacu, îl acuză pe șeful statului, Klaus Iohannis, de exercitarea discreționară a atribuțiilor la desemnarea lui Ludovic Orban pentru a doua oară ca premier.
Ei spun că președintele Klaus Iohannis și-a exercitat discreționar atribuțiile atunci când l-a desemnat, pentru a doua oară, pe Ludovic Orban pentru funcția de prim-ministru, după demiterea sa prin moțiunea de cenzură.
”Nominalizându-l drept premier pe Ludovic Orban, Președintele României încalcă voința Parlamentului, care tocmai i-a retras încrederea acestuia prin recenta moțiune de cenzură. Respingând propunerea de premier formulată de o majoritate parlamentară, Președintele României va declanșa, astfel cum a declarat, un conflict juridic de natură constituțională, împiedicând formarea unui Guvern, cu scopul declarat de a dizolva Parlamentul și de a ajunge la „alegeri anticipate”, spun șefii celor două camere ale parlamentului în sesizarea sa depusă luni la Curtea Constituțională.
Șeful PSD Marcel Ciolacu susține că însăși declarația președintelui privind intenția sa de a declanșa alegeri anticipate ar fi o încălcare a legii fundamentale.
Guvernul Orban a fost demis pe 5 februarie, prin adoptarea unei moțiuni de cenzură generată de angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege privind organizarea alegerilor locale în două tururi de scrutin.
Pe 6 februarie 2020, președintele României a consultat partidele și formațiunile politice parlamentare și l-a desemnat pe Ludovic Orban să formeze unui nou guvern, anunțând că își păstrează ca primă opțiune alegerile anticipate.
Din momentul în care Ludovic Orban a depus în parlament lista de miniștri și programul de guvernare pentru învestirea unui nou guvern a început procedura de alegeri anticipate - 60 de zile pe care le are parlamentul la dispoziție să acorde vot de încredere unui nou Executiv.
Dacă Parlamentul nu acordă încrederea în acest termen, atunci președintele trece la dizolvarea sa.
