Linkuri accesibilitate

Iohannis: Negociem „la sânge” fondurile pentru coeziune și agricultură


Președintele Klaus Iohannis spune că a pregătit terenul pentru o „negociere la sânge” a accesului la fondurile dedicate politicii de coeziune și agriculturii

România este decisă să negocieze „la sânge” accesul la fondurile dedicate politicii de coeziune și agriculturii, a declarat vineri președintele Klaus Iohannis.

„Avem așteptări legate de fondurile dedicate politicii de coeziune. Sunt mai multe fonduri care vin în această categorie, care pentru noi sunt vitale, pentru a atinge o convergență acceptabilă cât mai repede. De asemenea, pentru noi sunt foarte importante fondurile destinate agriculturii și pe aceste două capitole suntem foarte hotărâți și sunt foarte hotărât să negociez la sânge, cum se spune, ca să obținem cât mai mulți bani pentru România”, a declarat Klaus Iohannis înainte de întâlnirea cu președintele Consiliului European, Charles Michel, pe tema Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, în vederea pregătirii reuniunii extraordinare a Consiliului European din data de 20 februarie 2020.

Pentru România sunt importante, însă, și alte „condiționalități”, a mai spus șeful statului, „de exemplu, flexibilitatea între fonduri”.

Este, de asemenea, important ca, de exemplu, fondul de tranziție spre o economie mai verde „să nu fie parte din coeziune, ci să fie suplimentar”, a mai spus șeful statului.

La întâlnirea de vineri cu președintele Consiliului European, președintele Iohannis a insistat pe „necesitatea asigurării finanțării corespunzătoare a Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune, reiterând faptul că aceste două politici constituie principalele instrumente în reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre și între diferitele regiuni europene”, a transmis Administrația Prezidențială într-un comunicat remis presei vineri la finalul întâlnirii dintre cei doi.

Recuperarea decalajului de dezvoltare față de media Uniunii Europene a fost altă temă de discuție. Aceasta reprezintă „o prioritate majoră și pentru România”, posibilă în măsura în care România va beneficia de „alocări naționale substanțiale pentru aceste două politici”, i-a mai spus Iohannis interlocutorului său.

De asemenea, președintele României a cerut o simplificare a condițiilor de implementare, cu o flexibilizare a lor pentru a ușura accesul beneficiarilor la fondurile europene și, în același timp, să permită autorităților să adapteze aceste finanțări la nevoile specifice cu care se confruntă diferitele regiuni din România.

„În ceea ce privește Politica de Coeziune, Președintele Klaus Iohannis a punctat o serie de aspecte care prezintă un interes deosebit pentru România în viitorul buget european, respectiv nevoia unei flexibilități sporite a transferului între fondurile aferente Politicii de Coeziune, o mai bună ajustare a cerințelor privind concentrarea tematică în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională, care să permită continuarea finanțărilor pentru infrastructura de bază, precum și necesitatea identificării de soluții care să permită finanțarea proiectelor de infrastructură socială din Fondul Social European”, arată Administrația Prezidențială.

De asemenea, Președintele României a solicitat menținerea regulii de dezangajare actuale (N+3) sau, dacă nu este posibil acest lucru, asigurarea unei tranziții line către o regulă N+2 și a subliniat importanța menținerii ratelor de cofinanţare pentru proiectele europene la aceleași niveluri ca în actuala perioadă de programare, precum și a unui nivel adecvat al prefinanțării.

„Referitor la Politica Agricolă Comună, Președintele Klaus Iohannis a susținut necesitatea continuării procesului de convergență externă a plăților directe, care să permită reducerea discrepanțelor între fermieri la nivelul Uniunii Europene. Președintele României a arătat, totodată, că țara noastră este în favoarea unui mecanism de plafonare a plăților directe pe bază voluntară, nu obligatorie, pentru a permite adaptarea regulilor la nevoile specifice ale agriculturii românești. În privința pilonului II al Politicii Agricole Comune, Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru o creștere a alocărilor pentru dezvoltare rurală în raport cu propunerea Comisiei Europene”, se mai spune în documentul citat.

Liderii statelor UE şi ai instituţiilor europene au intrat într-o frenezie a întâlnirilor săptămâna aceasta, în pregătirea celei mai dificile sarcini pe care blocul comunitar o are de îndeplinit în acest an: stabilirea cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027, care în opinia multora este cel mai tangibil indiciu despre cum va arăta UE după Brexit, comentează vineri agenţia Reuters.

În pregătirea summitului european special din 20 februarie dedicat bugetului UE, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, s-a întâlnit săptămâna aceasta cu 22 de şefi de stat sau de guvern, săptămâna viitoare având programate discuţii cu ceilalţi cinci, printre care cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron, liderii principalilor doi contributori neţi la bugetul UE.

''Sunt cele mai dificile negocieri cu care ne confruntăm'', spune un oficial european implicat în acest proces.

Charles Michel va încerca în urma acestor întâlniri să întocmească o propunere asupra dimensiunii de ansamblu a bugetului şi repartiţiei sumelor pe politici comunitare. Fermierii din blocul comunitar au mare nevoie de susţinerea oferită de acest buget, la fel cum au şi guvernele pentru proiectele de infrastructură, educaţie şi cercetare.

Negocierile sunt de data aceasta şi mai dure din cauza părăsirii UE de către Regatul Unit, care a fost unul dintre principalii contributori neţi la bugetul comunitar şi creează astfel un minus de circa 9 miliarde de euro anual în acest buget, care în final trebuie adoptat de statele membre în unanimitate.

În timp ce contributorii neţi nu doresc să aloce mai multe fonduri pentru a acoperi acest gol, statele beneficiare nete est-europene atrag atenţia că fondurile UE sunt necesare pentru atenuarea inegalităţilor de dezvoltare dintre ele şi cele vest-europene.

Germania şi alte state contributoare nete, precum Suedia, Austria şi Olanda, au cerut ca bugetul multianual al UE să reprezinte cel mult 1% din venitul naţional brut combinat al statelor membre, în timp ce propunerea Comisiei Europene (CE) prevede 1,11%, iar Parlamentul European cere un procent mai mare, de 1,3%.

Discuţiile avute de Charles Michel s-au axat pe ideea că cele două părţi, contributorii neţi şi beneficiarii neţi, trebuie să ajungă la un compromis, altfel numeroase programe ce beneficiază de finanţare europeană ar putea fi puse în pericol începând de anul viitor.

''Ei trebuie să facă abstracţie de situaţia lor internă şi să privească tabloul de ansamblu'', spune oficialul citat de Reuters. ''Situaţia nu va deveni mai uşoară dacă aşteptăm. Dacă întârziem se vor crea probleme serioase politice şi practice'', avertizează el.

Pentru a umple o parte din golul financiar lăsat de retragerea britanicilor, Parlamentul European doreşte ca UE să identifice noi surse de finanţare a bugetului, precum o taxă pe veniturile financiare sau una pe produsele din plastic.

Statele beneficiare nete mai doresc eliminare rabaturilor la contribuţiile pentru bugetul comunitar, facilitate de care a beneficiat mai întâi Regatul Unit începând din 1984, în urma insistenţelor premierului Margaret Thatcher, de atunci şi alte state contributoare nete cerând şi obţinând astfel de rabaturi, printre ele fiind Germania, Austria, Suedia, Danemarca şi Olanda.

Pentru a complica şi mai mult lucrurile, contributorii neţi, preocupaţi de reformele judiciare din Polonia şi Ungaria, doresc să condiţioneze accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept.

Multimedia

Monumentul părinților fondatori UE, vandalizat de neonaziști
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:08 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG