Linkuri accesibilitate

Jucătorul din umbră | Ce s-a prăbușit în jurul lui Klaus Iohannis și ce mai controlează


Președintele a dorit să controleze PNL și Guvernul, motiv pentru care s-a implicat în jocurile de culise din 2021. (Imagine generică cu Klaus Iohannis)

Klaus Iohannis intră în al optulea an prezidențial cu cea mai mică cotă de încredere avută vreodată. Ultimele sondaje ne arată un președinte cu o popularitate în scădere, la nivelul de 15-16%. Au mai rămas trei ani de mandat.

Niciun președinte nu a reușit să își ridice cota de încredere pe final de mandat. Nu au făcut-o nici Ion Iliescu, Emil Constantinescu sau Traian Băsescu, spun analiștii consultați de Europa Liberă.

Iar Klaus Iohannis a preferat să tacă mult în acest an. Dacă în bătăliile electorale din 2019 și 2020, strategia sa de comunicare se îmbunătățise substanțial prin aparițiile în conferințele de presă, totul a revenit la normalitatea cu care a obișnuit societatea.

Șeful statului a abandonat comunicarea directă și a preferat rolul unui jucător din umbră care nu răspunde unor întrebări directe. Pagina de Facebook, declarațiile de presă sau intervențiile după evenimentele europene au fost singurele mijloace de transmitere a mesajului prezidențial. În continuare refuză să acorde interviuri.

Din cauza unui președinte absent în comunicare, societatea nu a înțeles mișcările pe care acesta le-a coordonat și a taxat mișcările bruște. La finalul anului rămân anumite întrebări majore.

  • Care a fost rolul său în campania de vaccinare și cât au ajutat sau încurcat mesajele prezidențiale?
  • A avut cu adevărat un plan în zona politică sau a acționat conjunctural?
  • De ce l-a eliminat pe Ludovic Orban din fruntea PNL?
  • Care sunt intențiile președintelui în viitor?
  • De ce a adus PSD la guvernare, „ciuma roșie" de altădată?

Criticile externe primite de Klaus Iohannis pe final de an au vizat însă un domeniu în care președintele joacă un rol: justiția. Un domeniu în care s-a reparat puțin după avalanșa declanșată de Liviu Dragnea și PSD.

Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) nu a fost ridicat, Secția Specială nu a fost desființată, iar discuția despre spațiul Schengen trezește doar frustrare când România este ținută pe margine. Premierul Ciucă nu garantează că spațiul Schengen va deveni o realitate în 2022.

„Pentru Klaus Iohannis, anul 2021 a fost un fiasco politic. Dacă are ceva de câștigat, poate doar în plan personal”, crede Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

Profesorul Cristian Pârvulescu remarcă faptul că președintele a vorbit mai puțin și a fost mai retras, dar „asta nu înseamnă că președintele nu a fost într-un fel sau altul interesat și implicat în politică”. Completează: „e iluzoriu să ne imaginăm că se va schimba ceva în comunicarea președintelui”.

Nici pentru politologul Andrei Țăranu lipsa unei comunicări autentice a președintelui nu este o surpriză. „El nu a avut o relație cu presa așa cum au avut-o alți președinți”, este opinia profesorului de la Științe Politice.

Toți spun însă că avem un „jucător din umbră” în cazul lui Klaus Iohannis. Un „jucător mediocru din umbră”, este remarca lui Ovidiu Voicu.

Congresul din septembrie, eliminarea lui Orban și controlul asupra PNL

Klaus Iohannis a dorit să controleze PNL cu o mână forte, cred analiștii consultați de Europa Liberă. Congresul din luna septembrie i-a dat posibilitatea să-l elimine din fruntea partidului pe Ludovic Orban și să-l impună pe Florin Cîțu.

A fost una dintre mișcările importante ale anului 2021 și a reliefat capitalul de încredere de care se bucură președintele printre liberali. PNL a mizat totul pe opțiunea lui Klaus Iohannis, chiar cu riscurile prăbușirii în sondaje. Victoria lui Florin Cîțu era puțin probabilă fără susținerea primită din partea președintelui, este opinia analiștilor.

„Victoria lui Florin Cîțu este pe termen scurt și mediu dezastruoasă pentru PNL. Este o evidență pentru oricine că Florin Cîțu este o președinție interimară, că va fi un alt Congres în care se va stabili un alt candidat pentru alegerile prezidențiale”, afirmă Cristian Pârvulescu.

Favorit pentru conducerea PNL ar fi chiar generalul în rezervă, actualul premier Ciucă.

Klaus Iohannis a dorit să participe la Congresul PNL pentru a da un semnal în partid. Imagine cu Ludovic Orban (stânga), Klaus Iohannis (centru) și Florin Cîțu (dreapta) 25 septembrie 2021, sala Romexpo.
Klaus Iohannis a dorit să participe la Congresul PNL pentru a da un semnal în partid. Imagine cu Ludovic Orban (stânga), Klaus Iohannis (centru) și Florin Cîțu (dreapta) 25 septembrie 2021, sala Romexpo.

Eliminarea lui Ludovic Orban din fruntea PNL pare să fi fost miza reală a Congresului. Fostul președinte avea „tendințe guvernamentaliste”, iar președintele Iohannis „simțea nevoia să aibă un cuvânt de spus în Guvern și PNL”.

Ludovic Orban a anunțat că și-a făcut un țel din a nu permite ca președintele să își termine mandatul în 2024.
Ludovic Orban a anunțat că și-a făcut un țel din a nu permite ca președintele să își termine mandatul în 2024.

Controlul asupra PNL este rațiunea găsită și de Andrei Țăranu pentru mazilirea lui Ludovic Orban, președintele dorind să aibă la dispoziție un „partid obedient”.

„Klaus Iohannis l-a văzut pe Ludovic Orban ca un impediment asupra controlului în PNL și Guvern. A încercat să forțeze prima dată cu domnul Ciucă, nu a reușit, și a mizat apoi pe domnul Cîțu, care s-a dovedit un fiasco politic. Obiectivul principal pentru 2021 a fost să aibă controlul asupra Guvernului, prin obținerea controlului asupra PNL”, susține Ovidiu Voicu.

Teoria sa este contrazisă parțial de profesorul Andrei Țăranu. Acesta nu crede că președintele a reușit ca la finalul anului 2021 să aibă controlul Guvernului, după ce a introdus PSD la guvernare.

Planul lui Iohannis sau strategie conjuncturală: Coaliția PNL – PSD

Marea surpriză a anului a fost readucerea PSD la guvernare, într-o formulă alături de PNL și UDMR. Marii adversari din 2019 și 2020 ai președintelui Iohannis și ai PNL au fost invitați să participe în Executiv după ruperea Coaliției PNL – USR.

Președintele a lăsat în urmă toate discursurile în care condamna PSD și politica acestui partid. Totul a fost șters cu buretele, iar liderii din Kiseleff au fost reevaluați.

„După venirea PSD la guvernare, Iohannis nu controlează guvernul. Vedeți contrele între Rafila și Cîțu sau Rafila și Arafat, iar aceste contre pot apărea și între Rafila și Iohannis. Președintele controlează PNL, dar nu știu dacă el controlează și guvernul”, atrage atenția Andrei Țăranu.

Formarea noului guvern PSD – PNL a făcut parte dintr-un plan, crede politologul.

„Nu cred că PNL – PSD a fost o chestie de conjunctură, era destul de evident că această coaliție între PNL și USR se va rupe. PNL știa că va avea susținerea PSD. Nu știu dacă a negociat Iohannis, dar canalele cu PSD erau deschise. E clar că s-au purtat prin intermediul serviciilor secrete sau apropiați ai acestor structuri”, este opinia lui Țăranu.

Profesorul Cristian Pârvulescu vede și el un plan în ce s-a întâmplat în 2021 în politică, iar artizanul este Klaus Iohannis.

Printre argumentele pentru formarea noii alianțe, Pârvulescu enumeră: izolarea AUR și a extremismului în problema pandemică, situația geopolitică în relația Ucraina – Rusia, și nevoia unei majorități solide în Parlament.

Nicolae Ciucă a fost prima propunere pentru funcția de premier și în 2020. A ajuns premier plin la un an distanță, după eliminarea de la Palatul Victoria a lui Ludovic Orban și Florin Cîțu.
Nicolae Ciucă a fost prima propunere pentru funcția de premier și în 2020. A ajuns premier plin la un an distanță, după eliminarea de la Palatul Victoria a lui Ludovic Orban și Florin Cîțu.

„Anul 2020 se termina cu un prim-ministru interimar care se numea Nicolae Ciucă. Anul acesta se încheie tot cu un premier, care nu este interimar, care se numește tot Nicolae Ciucă. Asta ne spune că președintele avea un plan, avea o viziune pe care nu a comunicat-o, dar care ține de aspecte strâns legate de politica internă și politica externă. A acționat mult, și-a impus punctul de vedere, chiar cu riscuri”, afirmă Cristian Pârvulescu despre strategia prezidențială.

Ovidiu Voicu are dubii că președintele a avut un plan bine elaborat pentru a rezolva criza politică. Mai degrabă, spune sociologul, a fost o încercare de a repara ce se mai putea repara, iar Klaus Iohannis a fost „incoerent”.

„Nu cred că președintele a fost capabil să își facă un plan cu Ciucă. Și-a asumat coaliția PNL – PSD, dar în stilul Emil Constantinescu (n.r. – fostul președinte), doar că nu a spus că a fost învins de sistem. Și tăcerea e un mesaj”, a punctat directorul Executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

Președintele Iohannis a reevaluat PSD și a permis formarea noului Guvern. Imagine din 2021 de la învestirea guvernului Ciucă. În primul rând, președintele PNL, președintele României și președintele PSD.
Președintele Iohannis a reevaluat PSD și a permis formarea noului Guvern. Imagine din 2021 de la învestirea guvernului Ciucă. În primul rând, președintele PNL, președintele României și președintele PSD.

Impunerea guvernării de Coaliție PNL - PSD a dus la scăderea președintelui în sondaje, dar și a liberalilor. Partidul a pierdut, potrivit datelor sociologice, poziția a doua, fiind depășit de AUR.

„Președintele se dovedește a fi unul jucător și câștigător pe termen scurt. Dacă la finalul fiecărui an calendaristic schimbă guvernele ca să aibă guvernul Meu, iată că poate să controleze politica românească”, susține Andrei Țăranu.

Marele eșec național: campania de vaccinare

Situația economică a României s-a îmbunătățit după reluarea tuturor activităților blocate de criza sanitară. Apariția vaccinului și achiziționarea unui număr suficient de doze au dat sentimentul că pandemia poate să fie învinsă. România a demarat o campanie de vaccinare, care a înregistrat rezultate pozitive în primele luni. Totul a degenerat după luna aprilie, când ritmul de vaccinare s-a oprit.

Incapacitate instituțională, dezastru comunicațional și lipsă de asumare politică. Toate au condus la un val IV în România în care s-au înregistrat cele mai multe decese.

Președintele s-a vaccinat pe 15 ianuarie 2021. Campania de vaccinare a fost însă un eșec
Președintele s-a vaccinat pe 15 ianuarie 2021. Campania de vaccinare a fost însă un eșec

Chiar dacă nu este principalul responsabil, Klaus Iohannis și mesajele sale au jucat un rol important. Președintele a vorbit despre ridicarea restricțiilor într-o perioadă când în Europa se luau măsuri preventive, iar certificatul verde nu a fost impus.

„Este în primul rând un eșec al lui Klaus Iohannis . Ne-a spus că am învins pandemia, adică a fost momentul când a abdicat complet de la interesul public pentru un interes politic. Nu cred că a fost atât de naiv încât să nu știe că a spus o minciună cu scop politic”, susține Ovidiu Voicu, care a reamintit că, în 2020, președintele conducea ședințe legate de problema Covid și avea comunicări în spațiul public.

Profesorul Cristian Pârvulescu identifică și el o culpă în mesajele prezidențiale, deoarece a transmis mesaje că pandemia s-a încheiat.

„A fost un moment de comunicare defectuoasă, care a creat impresia depășirii momentului. Nu acesta a fost principalul mesaj care a dus la eșecul vaccinării, ci absența unor măsuri clare privind certificatul verde și continuarea restricțiilor”, a declarat Pârvulesc pentru Europa Liberă.

Și Andrei Țăranu critică atitudinea președintelui din vara lui 2021.

„Uitați cum a comunicat președintele Macron, spunând lucruri dure. La noi președintele a fost mult prea optimist, deși i s-a atras atenția că valul IV va lovi, doar pentru a ține nenorocitul ăla de Congres din 25 septembrie”, spune profesorul, care adaugă că se poate vorbi o culpă colectivă a premierului cu președintele.

Rolul României în NATO, fără Schengen și vize

O bilă albă primită de președintele Iohannis este legată de modul în care a acționat pentru achiziționarea dozelor de vaccin împotriva Covid, dar și pentru poziționarea în cadrul NATO față de tensiunile de la granița Ucrainei cu Rusia și a Poloniei cu Belarus.

„România joacă un rol important pentru crizele din zonă, este o placă turnantă a NATO și este una din țările partenere ale SUA pe care America se poate baza dacă situația va degenera”, spune Cristian Pârvulescu.

Ovidiu Voicu remarcă că principalii consilieri ai președintelui Iohannis sunt din zona de securitate, nu civili, iar acest lucru se observă în modul în care acționează președintele și în plan extern.

„Suntem foarte coerenți în coordonarea cu NATO, am obținut și acel Directorat pentru Securitate Cibernetică. Avem un loc bine definit și o colaborare coerentă cu NATO”, explică Ovidiu Voicu.

Despre spațiul Schengen, subiectul pare uitat, dacă nu este abandonat.

„Cetățenii români cred că au uitat de dosarul Schengen. E legat de dosarul MCV. Scandalul din justiție și felul în care nu s-au mai făcut numirile de procurori șefi și adjuncți se datorează, spune fostul ministru, inclusiv imixtiunii președintelui Iohannis. De ce justiția e un prag care nu poate să fie trecut în nici un fel?”, a afirmat Andrei Țăranu.

Printre bilele negre legate de politica externă, se leagă și vizita din Egipt, când în plină pandemie, președintele a preferat să facă o vizită și la piramide. Momentul este taxat de Andrei Țăranu.

Klaus Iohannis și sotiția sa în timpul vizitei din Egipt, octombrie 2021
Klaus Iohannis și sotiția sa în timpul vizitei din Egipt, octombrie 2021

La începutul lunii octombrie, Klaus Iohannis a primit, la Aachen, premiul Carol cel Mare pentru conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept.

Ce se poate întâmpla în 2022

Analiștii consultați de Europa Liberă cred că președintele Iohannis va acționa discret și în 2022, mai ales că și-a pierdut popularitatea, iar noul guvern nu a început să realizeze ce a promis.

Aparițiile publice vor fi tot mai rare, cum s-a întâmplat și în 2021, iar președintele nu va interveni rapid în activitatea guvernamentală pentru a intra în conflict cu PSD.

Momentul în care președintele Iohannis ar putea recăpăta un rol important va fi 2023, când este termenul pentru rotația premierilor.

„Un moment important în 2022 este să-l vedem cum se comportă, cu numirea șefilor parchetelor”, avertizează Ovidiu Voicu.

Klaus Iohannis are de partea sa PNL, o parte din Guvern, controlează serviciile secrete și are un cuvânt determinant pentru numirile în justiție. Președinte ar trebui să încerce o reconciliere cu electoratul pe care l-a supărat prin aducerea PSD la guvernare, susține Cristian Pârvulescu, care spune că „influența președintelui va scădea pe măsură ce ne apropiem de 2024”.

  • 16x9 Image

    Cristian Andrei

    Face parte din echipa Europa Liberă din aprilie 2019, prima dată ca freelancer, iar din ianuarie 2021 este Senior Editor. În ultimii 15 ani a trecut de la presa tipărită, la televiziune și apoi, la presa online. Ca reporter de teren în zona politică este printre cei mai experimentați jurnaliști acreditați la PSD, dar a relatat și despre evoluția tuturor partidelor din ultimul deceniu. A făcut parte din redacția Gândul până în 2015, iar în televiziune a lucrat pentru Digi24.

Ce spune primarul din Bolintin Vale despre conflictele din localitate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:20 0:00
XS
SM
MD
LG