Potrivit autorităților, în cea de-a doua fază a campaniei naționale de vaccinare, este vorba de peste 5 milioane de persoane.
„În ceea ce privește numărul persoanelor din etapa a doua de vaccinare, vorbim de aproximativ 4 milioane de persoane cu vârsta peste 60 de ani și persoane cu boli cronice. Se mai adaugă un număr de circa 1,5 milioane de persoane care deservesc activități esențiale”, preciza recent medicul militar Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare.
Lista meseriilor și domeniilor de activitate de risc e generoasă și îi include de exemplu pe profesori, dar și pe jurnaliști:
În cazul presei este vorba de “personalul din mass media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2 (ex: reportaje în unități medicale)” – după cum precizează Guvernul României. Iar Prefectura București întărește chemea jurnaliștilor la vaccinare, prin executarea directivei trasate de coordonatorii campaniei naționale:
„Având în vedere că personalul din mass-media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2, cum ar fi reportaje în unități medicale, este enumerat în adresa Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, vă aducem la cunoștință că aveți posibilitatea completării machetei anexate prezentului comunicat de presă, cu numărul de persoane care doresc vaccinarea”.
Prefectura Capitalei face aceste demersuri la inițiativa Comitetului Național pentru Coordonarea Activității de Vaccinare. Practic, instituția doar pune în aplicare ce i se cere și are rol de executant.
Comunicatele nu stabilesc însă vreo cotă sau un număr exact de locuri rezervate fiecărei redacții:
Chiar și așa, nu toate persoanele pot fi indicate spre vaccinare, ci doar angajații care sunt expuși sau prezintă un risc, explică, la Europa Liberă, Mariana Stancu-Țipișcă, purtătoare de cuvânt. “Pentru instituțiile media se face referire la cei care merg și fac reportaje în instituțiile medicale. Este exemplificativ și nu limitativ”, precizează Prefectura.
Cert este că luni, 11 ianuarie, instituțiile de presă trebuie să comunice listele cu angajații care ar urma să beneficieze de vaccin, înaintea populației generale. În această situație, rămâne la latitudinea fiecărei redacții să decidă care salariați sunt îndreptățiți să se imunizeze cu prioritate față de oamenii obișnuiți. Prefectura admite că nu există un mecanism extins de control, astfel încât, în ultimă instanță, este o decizie pe care redacțiile o iau în funcție de propria etică:
„Dvs. ca redacție sunt convinsă că știți să cuantificați pericolul la care se expune fiecare angajat. Conexiunile pe care le stabilește în timpul exercitării profesiei, dacă merg pe teren. Dacă merg patru într-o mașină. Acolo e doar cu titlu de exemplu. Dvs. știți cel mai bine cât de conectați sunteți și la ce riscuri vă expuneți. Totul ține de etică și deontologie. Toate activitățile ar trebui să se bazeze până la urmă pe buna credință. Nu cred că este activitate reglementată în România care să nu se bazeze pe etică și deontologie. Nu plecăm de la premisa că veți minți. Plecăm de la premise sănătoase. Pericolul poate fi subiectiv sau obiectiv. Fiecare își cuantifică activitatea. Noi ne bazăm pe rațiune”.
Pentru TVR și RRA, adică radio-ul și televiziunea publice, guvernul a făcut o mențiune expresă în virtutea faptului că sunt instituții publice. Cele două servicii de presă care cumulează peste 5 mii de angajați sunt incluse în categoria instituțiilor vitale ale statului român:
“Ne referim la Parlament, Guvern, Președinție”, completează reprezentanta Prefecturii București, Mariana Stancu-Țipișcă. “Dar evident că și dumneavoastră sunteți enumerați, reprezentanții mass-media. Deci nu neaparat TVR și SRR au fost prioritizare. Ci doar menționate în mod distinct. Este doar o enumerare. Nu e o discriminare sau o clasificare”.
Cine e însă mai important? Ziaristul sau transportatorul? Lucrătorul de la distribuția de gaze și curent electric, fără de care laptopurile și telefoanele jurnaliștilor nu pot funcționa sau personalul CFR?
Cu alte cuvinte, cum fac autoritățile departajarea în fazei a doua de vaccinare și cine dintre egali va avea, totuși, prioritare? Oficial, primii vaccinați ar urma să fie locatarii caselor de îngrijire a vârstnicilor. Între profesii însă rămâne neclar cine ce număr de ordine va avea:
“În momentul în care vom avea noutăți de la Centru, vi le vom comunica”, transmite Prefectura București la Europa Liberă, fără a face alte comentarii.
Confuzie generală în redacțiile de presă: “Stau să mă gândesc dacă putem și avem dreptul să blocăm o decizie de sănătate a unui angajat”
Unele redacții finanțate privat, consultate de Europa Liberă, nici măcar nu știu de demersul autorităților și nu au primit vreo solicitare oficială. Altele spun însă că așteaptă clarificări, atât în ceea ce privește listele cu jurnaliștii nominalizați pentru vaccinare, cât și referitoare la ordinea în care oamenii vor fi imunizați, în faza a doua:
“Nu am luat încă o decizie”, deschide discuția Cătălin Tolontan, director editorial la Libertatea.
„În cazul în care jurnaliștii de teren sau oamenii care fac difuzare de presă în fiecare noapte ar fi vaccinați înainte unei persoane care are o vârstă înaintată sau are boli cronice ar fi în neregulă. Dacă prioritatea va fi una logică, atunci stau să mă gândesc dacă putem și avem dreptul să blocăm o decizie de sănătate a unui angajat doar pentru că s-ar spune despre redacția respectivă că este privilegiată. Când e lege nu mai putem vorbi despre privilegiu.”
Din acest punct începe o dezbatere, alimentată nu de opiniile readacțiilor sau jurnaliștilor, cât de lipsa de claritate a autorităților. Potrivit reglementărilor legale, o redacție ar putea justifica lista angajaților trimiși la vaccinare prin faptul că orice jurnalist, fie și cel care face un interviu față în față cu un antreprenor, de exemplu, se expune unui pericol. La fel și personalul tehnic.
„Toți avem un risc. Dar nu ne vom vaccina în niciun caz toată redacția. Noi, cei din conducere NU ne vom vaccina, chiar dacă mai ieșim uneori pe teren. Jurnaliștii de Economic nu se vor vaccina, chiar dacă fac teren. Pentru că acesta nu este un risc crescut. Legea vorbește explicit despre riscuri crescute. E adevărat, fără a le detalia. În rest sunt riscuri normale, medii, la care se expune până la urmă oricine se întâlnește cu altcineva. Riscuri crescute apar atunci când frecvența întâlnirilor și mediul sunt cu adevărat de risc. Și tu însuți devii în momentul acela risc. Pentru că oamenii care se duc să facă reportaje în spitalele oncologice, de exemplu, pot fi ei înșiși un risc pentru pacienți.”
Cătălin Tolontan: Redacția nu are atributul de a extinde legea și de a pune jurnaliștii pe liste pentru că au părinți bătrâni, să zicem
“Vorbim de cinci milioane de oameni în faza a doua. Vrem să vedem și noi care este ordinea. Și în Statele Unite jurnaliștii intră în faza a doua de vaccinare, a treia subcategorie. În România nu știm unde suntem. Dar judecătorii unde sunt? E important, nu? Mai dau publicului un exemplu: vrem investigații? Eu am fost personal de două ori în Arhivele tribunalelor. Am reținere să mă mai duc acolo. Nu mă pot vaccina în această etapă pentru că așa vreau să fac. Dar nu-i pot sili pe colegii mei să procedeze la fel și apoi să le cer să se ducă la procese”, își continuă argumentația Cătălin Tolontan, care concluzionează:
„Redacția nu are atributul de a extinde legea și de a pune jurnaliștii pe liste pentru că au părinți bătrâni, să zicem. Dar nu știu dacă are atributul de a restrânge legea și de a scoate jurnaliști care fac teren cu adevărat intens pentru că ar părea privilegiată. Așteptăm precizări de la autorități ”.
Cum procedează TVR și Radioul Public: Liste la liber
Televiziunea publică traversează o perioadă de incertitudine internă. Conducerea e sub tir public, după Revelionul controversat. Mai mult, TVR a schimbat în ultima săptămână peste zece șefi, spune, pentru Europa Liberă, o sursă din interior. Unele mandate interimare au primit prelungiri cuprinse între 3 și 15 luni. Și, după cum a relatat Europa Liberă AICI, cel mai probabil conducerea va fi schimbată în Parlament în prima parte a sesiunii ce urmează să înceapă în curând.
În privința campaniei de vaccinare însă, lucrurile sunt mult mai clare. Toți angajații TVR se pot înscrie pentru vaccinare, prin departamentele lor:
Angajaților li s-a comunicat clar, în circuit intern, că “sunt în prima linie”:
L-am întrebat pe Adelin Petrișor, unul din reporterii activi de teren ai televiziunii publice, în pandemie și nu numai, cât de corectă este soluția aleasă de TVR pentru întocmirea listelor de voluntari. El admite că este extrem de dificil de stabilit ce înseamnă cu adevărat „prima linie”. Dificil și în condițiile în care anul trecut televiziunea publică a funcționat cu doar 16 reporteri la știri, dar „65 de șefi mari”, așa cum îi numesc angajații de acolo. Numărul șefilor „mici” e necunoscut.
„În zece luni de pandemie am filmat mai mult în spitale decât în toți cei 25 de ani de televiziune pe care îi am”, îmi spune acum Adelin Petrișor. Și el așteaptă clarificări și crede că “autoritățile s-au spălat pe mâini”, tocmai pentru a evita un scandal. Tacit, întreaga breaslă ar beneficia de vaccinare în faza a doua, înainte populației generale, crede angajatul TVR:
„Dacă lași la latitudinea redacțiilor, orice ai face, apar nemulțumiri. Cum stabilești criteriile? Mai ales că fără oameni de redacție nici nu poate exista linia întâi. Eu dau un material la o televiziune care funcționează cu personal de suport, șoferi, producători, editori. Oamenii de suport devin la fel de importanți. Reportajele nu pot intra pe post fără ei” – afirmă jurnalistul.
O situație și un mesaj similare și la radio-ul public, unde angajații trebuie să decidă dacă vor sau nu să se vaccineze.
Europa Liberă a adresat, în acest context, o serie de întrebări conducerii TVR. Printre altele, am întrebat cum face, concret, Televiziunea Publică selecția angajaților înscriși pe liste, ce categorii de personal consideră TVR că sunt în așa numita linie întâi, cine avizează lista finală sau câți șefi din televiziune au solicitat deja să fie vaccinați.
Departamentul de Comunicare a răspuns cu un punct de vedere scris și a promis că va comunica noi informații, de îndată ce va fi finalizată centralizarea listelor:
Televiziunea Publică din România are în organigramă 2.500 de posturi, la nivel național. Sunt ocupate în permanență în jur de 2.400, conform declarațiilor președintei Doina Gradea.
La Radio România sunt angajați peste 2 mii de oameni, Și, potrivit unor centralizări media, unul din 20 de angajați deține o funcție de conducere.
Între timp, Europa Liberă a solicitat un punct de vedere și de la coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiță, referitor la modul și criteriile după care vor fi prioritizate la vaccinare categoriile profesionale, în cadrul celei de-a doua faze, programată să înceapă în 15 ianuarie 2020.
Faza a treia, ce include populația generală, ar urma să demareze în luna aprilie, potrivit intențiilor oficiale.
Dincolo de controverse, rămân faptele: Jurnaliștii care chiar ies pe teren și riscul de a fi stigmatizați
Am cerut o opinie din partea unui reporter care a ieșit în mai multe rânduri pe teren, în plină pandemie. În redacția unde lucrează se fac liste, iar cei ce sunt îndreptățiți să aplice se tem de felul în care publicul lor ar putea să-i judece după, dar și că nu le-a venit rândul la vaccinare. Toți au familii în care cel puțin un membru are probleme de sănătate sau o vârstă înaintată, așa că jurnaliștii se întreabă dacă e firesc să fie puși în aceeași fază (a doua) a procesului de imunizare.
Redăm integral opinia jurnalistului:
„Când ești sunat de redactorul-șef și întrebat dacă vrei să fii pe lista de vaccinare, te trec mai multe gânduri. Prima dilemă: de ce m-aș vaccina eu înaintea soră-mii, care are familie, copil, alte nevoi decât ale mele? Iau locul cuiva dacă fac asta? Am nevoie de vaccin, prioritar, deși am am scăpat până acum de COVID? Am fost în spitale COVID, în ambulanțe, la proteste antimască sau pur și simplu în întâlniri cu oameni pentru care virusul nu reprezenta neapărat o amenințare la viață.
Pe de altă parte, nu cred că ajută pe nimeni promovarea stigmei asupra jurnaliștilor care decid să se vaccineze. Sunt colegi care și-au riscat viața nu cu câte un reportaj, două, ci cu relatări de peste tot din țară, din focare de infecție, din spitale COVID. Fără ei, publicul nu ar fi avut acces la informații relevante, vitale. Fără informațiile transmise de ei, din păcate, nu s-ar fi luat măsuri care poate au salvat viața unora.
Dacă dintr-o instituție mass-media se vaccinează 100 de angajați, dintre care doar 10 fac cu adevărat teren, este o problemă etică a instituției respective. Dar nimeni nu încalcă legea, dacă așa a fost gândită strategia. Dacă a fost bună sau proastă strategia, e altă discuție, oricum, tardivă. Putem să vedem și în alte țări că reporterii, jurnaliștii, fotografii, cameramanii au intrat în etapa de vaccinare înaintea altora. Nu cred că există o decizie corectă moral aici, doar legal. Până la urmă, depinde de criteriile fiecăruia și cred că onest ar fi să ne uităm fiecare la noi și să decidem câtă nevoie avem ACUM de vaccin. Unii mai pot aștepta, alții - nu. În plus, un vaccin nu înseamnă exclusiv protecția ta, personală, ci și a celor din jurul tău, a familiei, dar și a oamenilor cu care intri în contact, ca jurnalist. Nu cred că deține cineva un răspuns perfect în cazul ăsta, poate doar de bun-simț.
Un reporter"
