Noua tulpină de coronavirus a ajuns și-n România după ce o tânără din Giurgiu a devenit, vineri, prima persoană din România purtătoare a mutației virusului de SARS-CoV-2.
Informația a fost confirmată la postul de televiziune B1 de Cătălin Apostolescu, medic primar al secției clinice VII „Terapie Intensivă Adulți” și purtător de cuvânt al Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București.
„E vorba de o tânără de 27 de ani din județiul Giurgiu, care s-a prezentat la spitalul nostru în data de 3, cu simptome minime. A fost testată și lăsată să plece acasă. Din datele pe care le avem, nu a călătorit în afara țării. Urmează ca DSP să facă o anchetă epidemiologică amănunțită. Dacă informațiile pe care ni le-a furnizat pacienta sunt adevărate, înseamnă că virusul circulă deja în România. Și e mult mai contagios. Ne putem aștepta la o creștere a numărului de cazuri.”, a declarat, pentru B1 TV, medicul Cătălin Apostolescu.
Femeia, care are simptome ușoare, nu a călătorit în străinătate și nici nu a luat contact cu vreo persoană care să fi călătorit în Marea Britanie, unde a apărut prima oară mutația, la finele anului trecut. Ea spune că nu știe cum s-a infectat.
Adrian Marinescu, medic la Spitalul de Boli Infecțioase ”Matei Balș” a declarat pentru Europa Liberă că s-au făcut secvențieri de genom la mai mulți pacienți, iar singura care a ieșit infectată cu noua tulpină este tânara din Giurgiu. Pacienții suspecți săptămâna trecută nu sunt infectați cu noua tulpină din Marea Britanie.
”S-a făcut practic o cercetare, s-a făcut mai întâi un screening la mai mulți pacienți, luându-se în calcul că e un virus mutant din Marea Britanie. Din grupul celor care au făcut secvențierea, nu un grup mare, pentru că costă mult, a ieșit această tânără, care, culmea, a ieșit fără să aibă o legătură directă de care ea să știe cu Marea Britanie. Cei doi pacienți care erau suspecți săptămâna trecută nu au ieșit. Cred că mai există în derulare secvențieri, cât se poate, că nu e un studiu mare care să fie niște fonduri speciale. În momentul acesta studiile nu joacă un rol mare, nu sunt foarte relevante, pentru că e clar că este deja transmitere comunitară. Dacă vom vedea la un moment dat că va crește numărul de cazuri atunci se vor mai face secvențieri ca să confirmăm ceea ce deja știm. Relevant va fi dacă crește mult numărul de cazuri într-un interval scurt, adică dacă se mărește rata de pozitivare. Asa s-a întâmplat în Marea Britanie. Au făcut secvențiere ca să-și explice de ce cresc cazurile într-un timp atât de scurt”, spune medicul Adrian Marinescu pentru Europa Liberă.
Informația privind apariția virusului în România a apărut încă de duminică, dar atunci ministerul a explicat că durează identificarea sa pentru că „o nouă tulpină se poate confirma numai prin secvențierea genomului viral de către institutele sau unitățile sanitare abilitate”, lăsând să se înțeleagă că procedura durează, motiv pentru care urma să fie „definitivată zilele următoare pornind de la probele selectate în urma testării RT-PCR”. Duminică era vorba de un pacient care a revenit recent în România.
Vineri, România a înregistrat 4.841 de noi cazuri de infectare cu coronavirus după prelucrarea unui număr de 31.592 de teste. Rata de pozitivare se menține constantă în jur de 15%. Alte 96 de decese în rândul persoanelor infectate cu coronavirus au avut loc în ultimele 24 de ore. Numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.727. Dintre acestea, 1.100 sunt internate la ATI.
Ce e noua tulpină
Noile variante de coronavirus care au fost depistate în Marea Britanie (B.1.1.7.) și Africa de Sud ( 501.V2. cu propria sa mutație numită E484K) au provocat temeri la nivel global într-o perioadă în care se credea că s-a preluat controlul asupra pandemiei prin începerea campaniilor de vaccinare.
Despre ambele tulpini se știe că sunt mai contagioase, nu însă și cu o rată de mortalitate mai mare iar specialiștii spun că nu există riscul ca vaccinul să nu-și facă efectul, pentru că mutațiile sunt ceva obișnuit în orice epidemie.
John Bell, profesor de medicină la Universitatea Oxford a spus pentru Times Radio că există „un mare semn de întrebare" dacă vaccinurile vor funcționa pentru noua tulpină din Africa de Sud și ar putea „lua mai mult de șase săptămâni pentru dezvoltarea unui nou vaccin". Ministrul britanic al Sănătății, Matt Hancock, s-a declarat „extrem de îngrijorat" de noua variantă din Africa de Sud, afirmând că este „o problemă semnificativă".
Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate Publică și Directorul Departamentului de Sănătate Publică de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a declarat pentru Europa Liberă că noua tulpină nu pune sub semnul întrebării vaccinurile aprobate, pentru că are exact același tip de proteină pe exterior care ajută virusul să intre în organism ca și varianta sa „clasică”.
Mutațiile unui virus sunt chestiuni normale în lumea medicală, toate virusurile, inclusiv SarS-CoV-2 având zeci și chiar sute de variante cunoscute încă de când au început să circule. Majoritatea nu au consecințe, iar câteva pot fi chiar dăunătoare supraviețuirii virusului, dar unele pot face ca acesta să fie mai infecțios sau mai amenințător pentru gazdă - oameni.
Virusul care a fost detectat pentru prima dată în Wuhan, China, nu este același pe care îl găsim în majoritatea colțurilor lumii. Mutația D614G a apărut în Europa în februarie și a devenit forma dominantă la nivel global a virusului. O alta, numită A222V, s-a răspândit în toată Europa și a fost legată de vacanțele de vară din Spania.
Proteina „spike" este ceea ce coronavirusul folosește pentru a intra în celulele umane. Este, de asemenea, elementul în care sunt concepute vaccinurile, motiv pentru care experții sunt îngrijorați de aceste mutații.
Chiar și în cel mai rău caz, vaccinurile pot fi reproiectate și modificate, dacă este necesar, fiind o chestiune de săptămâni sau luni, spun experții.
Ceea ce face această nouă tulpină cu adevărat periculoasă este rata sa de transmitere, adică virusul este mai infecțios, se transmite mai ușor de la om la om, atrage atenția Răzvan Cherecheș. Motiv pentru care, măsurile de protecție rămân aceleași și sunt valabile mai mult ca oricând: purtarea măștii, păstrarea distanței și spălatul pe mâini.
