Linkuri accesibilitate

Discursul premierului. Lingvist despre vocabularul lui Nicolae Ciucă: „În cazul său, cred că e multă impostură”


Nicolae Ciucă nu este un bun orator, spun experții în comunicare consultați de Europa Liberă. De altfel, premierul a mărturisit, în 2017, că nu l-a interesat vreodată să facă un curs de comunicare în public.

Premierul României s-a remarcat în cele câteva luni de la preluarea mandatului printr-un discurs șters, lipsit de spontaneitate și cu un vocabular mai degrabă modest. Ce spune asta despre modul în care vorbește și, mai ales, gândește, Nicolae Ciucă?

„Nu sunt un vorbitor foarte bun. Nu sunt foarte priceput în a ține discursuri. Acum zece ani, am decis să nu urmez niciun curs de comunicare publică, pentru că la acel moment m-am gândit că nu voi fi niciodată un politician. Încă îmi păstrez acea decizie”.

Premierul Nicolae Ciucă a rostit mesajul de mai sus, într-o engleză stângace, în 2017, la un discurs susținut la US Army War Collage din Carlisle/SUA.

Dl Ciucă avea să își încalce cuvântul. Nu doar că a intrat în politică, însă a devenit prim-ministru al României și președintele celui mai vechi partid din România, PNL.

Nicolae Ciucă: „Nu am vrut să devin politician, de aceea nu am urmat cursul de comunicare publică”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:17 0:00

Discursurile, parte importantă a activității unui politician, nu sunt nici astăzi un punct forte al premierului României.

Europa Liberă a analizat modul în care vorbește dl Nicolae Ciucă din trei perspective: lingvistică, politică și a comunicării. Iar concluzia specialiștilor e că modul stângaci de exprimare a premierul României nu este doar o cauză a tracului, ci și a unui vocabular mai degrabă sărăcăcios.

Experții pe care i-am consultat vorbesc de un „limbaj de lemn”, care îl caracterizează nu doar pe premier, ci pe mulți alți politicieni români, iar unii găsesc similitudini între Nicolae Ciucă și Viorica Dăncilă. Dna Dăncilă a fost unul dintre cei mai criticați premieri români din ultimele trei decenii din cauza gafelor frecvente pe care le comitea.

Alexandru Cohal este doctor în lingvistică și cercetător științific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din cadrul Academiei Române. Specialistul crede că premierului României îi lipsesc două calități importante din punct de vedere al comunicării: retorica și spontaneitatea.

„Poţi să fii un foarte prost comunicator, dar să cucerești prin simplitate şi naturaleţe, în aşteptarea clipei când vei învăţa să comunici în public. Dar în cazul dlui Ciucă spontaneitatea lipseşte, ceea ce mă face să cred că la dlui e multă impostură”, spune lingvistul.

Despre un mod „defectuos” de a comunica vorbește și politologul Cristian Preda, care subliniază că Nicolae Ciucă nu e singurul premier român care nu excelează la capitolul comunicare.

Marcel Tolcea, specialist în comunicare, încadrează discursul lui Nicolae Ciucă în categoria „limbajului de lemn”, despre care spune, însă, că nu e neapărat un dezavantaj în fața electoratului, care s-a obișnuit ca politicienii să comunice în acest mod.

Analiza lingvistică

„Dincolo de forma stângace până la banală a spuselor prim-ministrului N. Ciucă, conţinutul (en. ‘the content’) declarațiilor sale mă îngrijorează prin lipsa de substanță atunci când răspunde la întrebările dificile. Atunci, dl Ciucă se complică în sintaxă, pierzând uneori aderența conceptelor din frază, împiedicându-se în propriile argumente, eroare tipică celor care nu stăpânesc domeniul în care s-au îmbarcat”, caracterizează discursul dlui Ciucă lingvistul român Alexandru Cohal.

Specialistul vorbește despre „ocuparea spațiului public” cu jurnaliști care nu știu să pună întrebări și cu politicieni care nu știu să le răspundă și e de părere că, din acest punct de vedere, societatea românească se confruntă cu o „decadență retorică”.

Alexandru Cohal subliniază că lacunele în exprimare, blocajele în discurs, inclusiv neînțelegerea unor concepte sau a unor subtilități de limbaj în cadrul unui dialog mai aprins pot fi puse şi pe seama emotivităţii, a tracului dat de lipsa de experienţă sau pur şi simplu pe preferinţa unora de a se exprima în scris, și nu verbal.

În cazul premierului, însă, crede lingvistul, relevantă e „competența lingvistică”, care arată capacitatea vorbitorului de a se adapta la situaţii din cele mai diferite.

„Acest lucru se învaţă, îl învăţăm de mici, atunci când ne dăm seama că într-un fel ne adresăm mamei şi în altfel ‘doamnei’ la şcoală, prietenilor ş.a.m.d. Convenţia este ca toţi politicienii să deţină această competenţă lingvistică specifică necesară postului, şi anume ‘politicheza’, o tehnică compusă în linii mari din două lucruri:

  • a spune cât mai convingător ceea ce ai făcut sau ai promis să faci şi
  • a spune asta încercând să minimizezi riscul de a deveni ridicol.

Această convenţie, mai ales în a doua sa parte, a fost spartă mai întâi de prestaţia Vioricăi Dăncilă (PSD) şi acum de cea a lui Nicolae Ciucă (PNL) deşi nici premierul Florin Cîţu nu a fost scutit de unele turbulenţe verbale”, arată Alexandru Cohal.

Analiză politică

Limbajul sărăcăcios sau stângaci nu are întotdeauna efecte asupra electoratului. Marcel Tolcea, profesor la Universitatea de Vest din Timișoara, specialist în comunicare publică, e de părere că dimpotrivă – pentru politicienii din România poate fi un avantaj.

Dl Tolcea spune că premierul României are un vocabular „sărac”, în care „limba de lemn e la ea acasă”.

„Ca prim-ministru, dl Nicolae Ciucă se exprimă binișor, ca general, exprimarea e în grafic, iar ca doctor în științe — dezastruoasă”, precizează Marcel Tolcea.

Despre efectele politice ale limbajului de lemn, profesorul din Timișoara spune că poate fi pe înțelesul unei bune părți a electoratului.

Marcel Tolcea, profesor universitar la Universitatea de Vest din Timișoara.
Marcel Tolcea, profesor universitar la Universitatea de Vest din Timișoara.

„Politicienii sunt osândiți, pe viață, să cuvânteze într-o limbă de lemn cu mai mult sau mai puțin rumeguș în ea. Asta fiindcă, se știe, limba de lemn înseamnă cel mai sigur și fiabil canal către electorat fiindcă ea este, mai degrabă decât un mesaj inteligibil, frecvența cea mai sigură și de încredere pentru cei mulți”.

Specialistul e de părere că profesia de militar a dlui Ciucă face ca, de multe ori, mesajul său să „aibă mai multă greutate chiar decât sens”.

„Acest lucru e un evident avantaj, după cum un avantaj e și faptul că dna Viorica Dăncilă a modificat radical percepția cu privire la standardele lingvistice ale unui premier. Dacă însă dl Ciucă va fi candidatul la președinție, ‘avantajele’ descrise mai sus vor înceta să mai aibă vreo relevanță. Domnia sa este un ofițer ale cărui verbe poruncesc, nu conving.”

Despre lipsa efectelor asupra electoratului din cauza „limbii de lemn” a premierului vorbește și lingvistul Alexandru Cohal.

„Mediocritatea nu a constituit niciodată, mai cu seamă în politică, un obstacol pentru performanţă, ba din contră, ea constituie de cele mai multe ori ingredientul de bază în sistemele elective ale democrațiilor moderne”. Alexandru Cohal nu exclude ca, paradoxal, modul de comunicare al premierului să îl ajute pe acesta dacă va candida la alegerile prezidențiale.

„Nu avem date bazate pe cercetări recente, dar din ceea ce ştim, naraţiunea ‘tace şi face’ poate fi încă extrem de convingătoare în modelarea imaginii unui politician de succes. Vom vedea dacă ‘vorbeşte prost... dar face’ va funcţiona în România alegerilor din 2024. Ipoteza mea e că da, inclusiv pe fondul unei îndepărtări accentuate a publicului urban şi cult de modelul cultural-lingvistic academic şi de apropierea noului standard de limba vorbită popular”.

Paradoxul politicii românești

Politologul Cristian Preda e de părere însă că nimic din discursul premierului nu arată că acesta ar avea aspirații prezidențiale. Cât despre modul în care Nicolae Ciucă vorbește, Cristian Preda găsește cuvântul „defectuos” drept cel mai potrivit.

„E, în primul rând, stânjenit de rostirea publică a fiecărei vorbulițe, de cele mai multe ori citește, nu vorbește liber. Pe de altă parte, folosesc ‘defectuos’ pentru a descrie sărăcia vocabularului. De foarte multe ori, și asta îl face oarecum tipic pentru un anume portret, liderii politicii – prim-miniștri sau nu – tind să copieze, în mod paradoxal, vechea limbă de lemn. E o supraviețuire remarcabilă a unui anumit tip de limbaj foarte rigid, sărac, inexpresiv, care tinde mai degrabă să ascundă ceea ce vrei să transmiți decât să exprime plastic, viu, ce ai în minte”, spune Cristian Preda.

Cristian Preda este decan al Facultății de Științe Politice de la Universitatea București și fost europarlamentar.
Cristian Preda este decan al Facultății de Științe Politice de la Universitatea București și fost europarlamentar.

Politologul e de părere că România se confruntă cu ceea ce el numește un „defect democratic”. „Oamenii politici se fac remarcați vorbind, argumentând, combătând puterea și vădind în acest fel dorința de a ajunge la putere și a face lucruri mai bune decât guvernul cu care se confruntă. La noi e fix pe dos”.

„Cu alte cuvinte, în loc să te faci remarcat prin discursuri, printr-o viziune și prin acest fel să obții votul cetățenilor, la noi întâi ești numit prim-ministru și pe urmă începi să vorbești. Și iată că descoperim cu Dăncilă, cu Grindeanu, cu Tudose, cu Ciucă – premieri care neobținând mai întâi voturile electoratului, nu sunt în stare să ne spună dacă da sau nu, într-o zi decentă, vor să fie candidați la președinție. E un defect democratic, nu e doar o chestiune de limbaj.”

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent. S-a alăturat Europei Libere din 2021, mai întâi ca senior editor, după care, din iulie 2021, ca redactor-șef.

XS
SM
MD
LG