Anunțul vine la nici două luni după ce Truss a fost nominalizată în funcția de premier, fiind cel mai scurt mandat din istoria țării. Mandatul lui Liz Truss a durat mai puțin decât campania electorală din vară din interiorul Partidului Conservator care a dus la alegerea ei în funcție.
„Mi s-a încredințat un mandat din partea Partidului Conservator pentru a schimba situația din Marea Britanie. Am reușit să obținem rezultate în ceea ce privește facturile la energie și am redus costurile asigurărilor naționale. Am stabilit o viziune pentru o economie cu impozite reduse, cu o creștere economică ridicată, ce poate să profite de libertățile oferite de Brexit”, a declarat Liz Truss în discursul ei de la Downing Street.
Truss a anunțat că următorul lider va fi ales de conducerea Partidului Conservator săptămâna viitoare. Deputații conservatori au pus în ultimele zile presiune pe Liz Truss să renunțe la funcția de prim-ministru al Marii Britanii.
Cu doar șase zile în urmă, ministrul de Finanțe al Marii Britanii, Kwasi Kwarteng, și-a dat demisia după eșecul în a implementa tăierile de taxe.
Miercuri, pe 19 octombrie, ministrul de Interne al Regatului Unit, Suella Braveman, și-a dat demisia întrucât a trimis un document oficial de pe emailul ei personal, ceea ce constituie o „încălcare flagrantă a regulilor” din interiorul Guvernului Britanic.
La scurt timp după, un vot în Parlamentul britanic a cauzat controverse, după ce mai mulți deputați conservatori ar fi pus presiune pe alți colegi de-ai lor din Partid să voteze împotriva unei moțiuni inițiate de Partidul Laburist pe tema exploatării gazelor de șist.
Potrivit BBC, parlamentarilor conservatori li s-a spus că un vot împotriva moțiunii inițiate de laburiști va fi tratat ca un test de loialitate față de Guvern, care a vrut să-și păstreze dreptul de a decide asupra temei gazelor de șist.
Cu puțin timp înainte de anunțul demisiei lui Truss, liderul Partidului Laburist, Keir Starmer, a transmis că Marea Britanie are nevoie de o nouă rundă de alegeri generale. Următoarele alegeri vor avea loc cel târziu în ianuarie 2025. Parlamentul actual va fi automat dizolvat pe data de 17 decembrie 2024.