Președintele belarus Alexandr Lukașenka a recunoscut marți, într-un interviu acordat televiziunii ruse, că, poate, a rămas „puțin cam mult” la putere, pe măsură ce furia populară crește după dispariția și, apoi, reținerea singurului lider al opoziției belaruse rămas în țară, Maria Kolesnikova, organizator de frunte al protestelor opoziției.
Oficialii de la frontiera belarusă au recunoscut că au reținut-o pe Maria Kolesnikova la granița cu Ucraina, după o zi întreagă de apeluri naționale și internaționale prin care li s-au cerut autorităților de la Minsk răspunsuri cu privire la dispariția ei suspectă de răpire și cu privire la alte dispariții ale criticilor lui Lukașenka.
Adjunctul ministrului de Interne al Ucrainei vecine a numit circumstanțele reținerii Mariei Kolesnikova o încercare de „expulzare forțată” cu scopul vădit „de a compromite opoziția din Belarus”, după săptămâni de demonstrații masive anti-guvernamentale.
Kolesnikova ar fi ajuns la punctul de control al frontierei Alexandrauka, din regiunea Gomel (sud-estul statului Belarus) marți, pe 8 septembrie, în jurul orei 5 dimineața, într-o mașină cu alți doi organizatori ai protestelor opoziției dispăruți în ziua precedentă, secretarul de presă al consiliului Anton Rodnenkov și secretarul executiv Ivan Kravțov.
Toți trei sunt figuri cheie ale Consiliului de coordonare al opoziției, care a făcut presiuni pentru o tranziție pașnică a puterii după ce Lukașenka a fost declarat câștigător al votului din 9 august, despre care se spune că a fost fraudat. Colegii lor au fost cei care le-au semnalat dispariția încă de pe 7 septembrie.
Între timp, Lukașenka, care conduce țara de 26 de ani, a fost citat de mass-media rusă spunând că nu va demisiona recunoscând, în același timp, că este la putere de prea mult timp.
El ar fi sugerat în mod repetat că ar putea avea loc noi alegeri după realizarea unei reforme constituționale - ofertă despre care liderii opoziției sugerează că ar fi o tactică de întârziere pentru a înăbuși demonstrațiile.
Lukașenka a mai spus în timpul interviului că el și rușii au ajuns la concluzia că „dacă Belarusul se prăbușește astăzi, Rusia va fi următoarea”. El l-a numit pe președintele rus Vladimir Putin „fratele” său „mai mare” și a dat vina pe Statele Unite și pe serviciul de mesagerie Telegram pentru situația din Belarus.
„Cum veți contracara (voi, rușilor - n.r.) canalele Telegram?”, a spus Lukașenka adresându-se rușilor.
„Aveți capacitatea de a bloca aceste canale ale Telegram? Nimeni nu are, nici măcar cei care au venit cu această întreagă pânză de păianjen - americanii. Vedeți ce se întâmplă și acolo. Și acolo tot canalele Telegram joacă rolul principal."
Reprezentantul Comitetului de frontieră de stat din Belarus, Anton Bișkuski, a declarat inițial că Kolesnikova, Rodnenkov și Kravțov au părăsit țara la începutul zilei de 8 septembrie.
Cu o zi în urmă, portalul de știri independent în limba rusă Tut.by a citat un martor ocular care a relatat că Maria Kolesnikova a fost răpită de pe stradă, în centrul orașului Minsk și suită într-un vehicul, marcat cu „Comunicare”.
După incidentul care s-ar fi petrecut luni dimineață, nimeni nu a mai putut comunica cu ea. Persoana care a informat despre incident a spus că s-a temut să-l filmeze cu telefonul mobil pentru a nu fi la rândul ei arestată.
În vârstă de 38 de ani, Kolesnikova este o aliată importantă a fostei candidate la președinție Svetlana Țihanovskaia și a condus protestele după ce Țihanovskaia s-a refugiat în Lituania vecină.
Între timp, site-ul de știri Meduza a scris că s-a pierdut legătura și cu secretarul de presă al Consiliului Coordonator, Anton Rodnenkov și cu un membru al staff-ului de la sediul de campanie al opoziției, Hleb Herman. Aceștia au spus că ambii sunt de negăsit și că nu există nicio explicație pentru dispariția lor.
Evenimentele s-au produs după ce luni autoritățile au recunoscut arestarea a peste 600 de persoane în weekend, la protestele din toată țara care au atras zeci de mii de oameni în stradă, ieșiți să-i ceară lui Lukașenka să demisioneze în urma fraudării alegerilor prezidențiale de luna trecută.
Lukașenka, care a condus 26 de ani țara cu o mână de fier, refuză să poarte discuții cu adversarii săi și a respins până acum apelurile pentru organizarea de noi alegeri.
