Ordonanța de Urgență 119, cea care stabilește prețurile la gaz și energie electrică pentru intervalul 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, se află în Parlament și urmează să fie modificată în Camera Deputaților. Ea a fost aprobată pe 1 septembrie, iar amendamentele din Parlament ar putea schimba, din nou, regulile de aplicare în piața de energie electrică și gaz.
Europa Liberă a discutat cu parlamentarii care s-au evidențiat prin suprafața caselor în care locuiesc, dar și cu liderii grupurilor PSD, PNL și USR din Camera Deputaților, pentru a afla dacă se va reintroduce plafonul pentru consumul compensat la gaz.
Ioan Stan este senator PSD de Suceava și conduce organizația din județ. În declarația de avere, la capitolul imobile a trecut o casă de locuit de 1.356 mp, construită începând cu 1994, în Fălticeni. Este cea mai mare casă declarată de un parlamentar din România.
Stan s-ar putea număra printre cei care beneficiază de eliminarea plafonului până la care prețul la gaz este subvenționat de la bugetul de stat.
„Casa este încălzită pe gaz. Având o casă mai mărișoară, gazul plus energia am plătit 5.000 de lei în luna septembrie. În cei 1.356 mp intră și dependințele, garajul și magazia. Temperatura în casă o țin la 19 – 20 de grade. O să vedem ce costuri vor fi în octombrie – noiembrie. Stau și eu în două – trei camere”, a declarat Ioan Stan pentru Europa Liberă.
În Senat, social-democratul a votat varianta OUG prin care nu există un plafon stabilit pentru gazul compensat folosit într-o gospodărie.
Ștefan Ion este deputat ales pe listele PNL, dar reprezintă în prezent Forța Dreptei, partid înființat de fostul premier Ludovic Orban. Deputatul a fost ministru al Dezvoltării în guvernul Orban, în 2020, și a devenit cunoscut după ce a declarat pentru Digi24 că are o casă mare pentru că i-au greșit constructorii o grindă.
Potrivit declarației de avere, deține o vilă de 524 mp în județul Vrancea împreună cu soția sa, iar anul dobândirii este 1999. Și el ar profita de eliminarea unui prag până la care se poate beneficia de gaz subvenționat de statul român.
„Am o casă mare în Vrancea, dar nu mai mare decât a șefului Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig. El are o casă de 537 mp (n.r. - casa directorului SRI are 559 mp), construită în urmă cu un an doi. Eu am făcut casa acum douăzeci de ani, când eram agent economic, antreprenor. Eu și Hellvig ar trebui să beneficiem de un plafon limitat pentru consumul de gaze, un număr de metri cubi de gaz, de 300, 500 de kwh. De la o anumită cantitate încolo, fiecare să plătească prețul pieței, așa cum e la energia electrică”, a susținut Ștefan Ion pentru Europa Liberă.
Înainte să ajungă directorul SRI, Eduard Hellvig a fost deputat PNL și fost ministru al Dezvoltării.
Întrebat despre temperatura din casă, Ștefan Ion a răspuns că este una „acceptabilă”.
„Nu stau în pantaloni scurți în casă. Sunt îmbrăcat cu cămașă, cu bluză cu mânecă lungă, nu sunt în maiou și pantaloni scurți. Cred că sunt 21, 22, 23 de grade. S-ar putea să fie zone din casă mai calde. Nu sufăr de frig în casă, ar fi o minciună. Soția dorește mai cald. Am plătit facturi de 2.500 de lei, de 3.000 de lei la gaz”, a subliniat deputatul care reprezintă Forța Dreptei.
El a respins ideea reducerii temperaturii la 19 – 20 de grade, potrivit recomandările UE.
„Sunt recomandări binevenite, dar ar trebui să le ascultăm și când vine vorba de pensii, salariul minim, accize mai mici, TVA mai mică. Guvernul e îndrăgostit doar de anumite măsuri. Dacă începem doar cu cele rele, să nu avem căldură, să nu avem energie, să nu avem etc. Am trăit prea mult în epoca trecută când a trebuit să strângem cureaua, să facem tot timpul ceva ce nu ne convenea. România are suficiente resurse naturale pentru a oferi servicii de calitate”, a afirmat Ștefan Ion pentru Europa Liberă.
Reprezentantul Forței Drepte a atras atenția că bucureștenii beneficiază de cea mai mare subvenție la gigacalorie din România, în timp ce alte zone nu au subvenții similare.
Europarlamentarul Rareș Bogdan a declarat, marți, pentru Europa Liberă, că nu i se pare normal ca statul român să ajute toți proprietarii de imobile care se încălzesc pe gaz, indiferent de venit, și fără să existe un plafon până la care prețul este compensat.
„Trebuie corectat”, a adăugat prim-vicepreședintele PNL.
PSD și PNL decid facturile la gaz și energie electrică
Decizia se află în voturile parlamentarilor PSD, PNL și UDMR. Liderul grupului PSD din Camera Deputaților, Alfred Simonis, precizează că nu s-a luat încă în discuție introducerea unui plafon pentru consumul de gaze.
„Este o discuție care trebuie purtată serios, nu am avut o discuție în partid. Este o discuție dacă trebuie să subvenționăm consumul la gaz indiferent cât de mare este acesta. Fiind o măsură socială, OUG dorește să îi ajute pe cei mai vulnerabili, e o dezbatere de făcut dacă un consum iresponsabil, fără limite, indiferent de suprafața casei, până la orice nivel, trebuie subvenționat din bugetul statului”, a spus Simonis pentru Europa Liberă.
Plafonul există în cazul energiei electrice până în 255 kwh, dar nu și în cazul consumului de gaze. Simonis spune că ar fi de acord cu introducerea unei limite de consum pentru gazul cu preț compensat.
„Nu este o măsură socială când subvenționezi consumul fără limită, când te încălzești cu geamurile deschise iarna, statul subvenționând, iar tu ai chef să cheltuiești banii statului. Trebuie identificat un segment vulnerabil, dar care să consume responsabil. La energie electrică, cred că sunt români care merg la trei – patru zile la contor să se uite ce consum au pentru a se încadra în 255 kwh. Aceeași practică la gaze nu ar strica”, a spus Simonis pentru Europa Liberă.
Liderul grupului PSD din Camera Deputaților estimează că dezbaterile pe tema OUG privind prețul la gaz și energia electrică vor dura două săptămâni în Parlament până la un vot final.
Gabriel Andronache, liderul grupului PNL din Cameră, spune că soluția privind apariția unui prag de la care să nu se mai dea gaz compensat nu este posibilă deocamdată pentru că, prin lege, plafonarea a intervenit la producător, nu la furnizor.
Ionuț Moșteanu, liderul grupului USR din Camera Deputaților, a spus că Guvernul ar fi trebuit să decidă limite pentru consumul compensat în gospodăriile care se încălzesc pe gaz. A precizat că locuiește împreună cu cei doi copii într-un apartament de 70 mp.
„Vedem vile imense. Prețul pentru consumul lor de gaze e compensat din banii de la stat... Dacă au o vilă cu zece camere, pot sta la 25 de grade. Oamenii trebuie să înțeleagă că diferența între prețul pieței și prețul plafonat este suportat în cazul fiecărui consumator de la bugetul de stat. Banii aceștia înseamnă mai puține școli, mai puține spitale, mai puține drumuri. Sunt bani pentru care România se va împrumuta cu 7% - 8% pe an”, a fost poziția deputatului USR.
El critică Agenția Națională de Reglementare în Energie (ANRE) și Ministerul Energiei că nu au oferit parlamentarilor informații despre datele de consum, tipologii de consum și împărțirea pe diferite plafoane.
„Ministerul Energiei habar nu are, ANRE e complet depășit. ANRE ar fi trebuit să spună, în orice moment, avem atâtea gospodării care consumă atât și atâtea gospodării care consumă în medie atât. De aia au spus că e mai simplu la liber, iar unii vor beneficia de o compensare solidă de la buget”, a susținut liderul grupului USR.
Impunerea unui plafon în Parlament pentru consumul de gaz cu preț compensat trebuie stabilită în baza acestor date, a completat Moșteanu.
„Ar fi o decizie arbitrară. Ca principiu, trebuie să ne asigurăm că nu plătim un consum care nu este necesar. Spiritul este ca toți să încerce să își reducă cum poate consumul. La gaze consumi cât vrei”, a conchis deputatul USR.
Guvernul dă gaz cu preț special indiferent de consum
Introducerea compensării prețului la energie electrică și gaz a fost justificată de PNL, PSD și UDMR, partidele care formează majoritatea parlamentară și guvernamentală, prin faptul că persoanele vulnerabile trebuie ajutate după explozia prețurilor. În 2022, au fost date trei Ordonanțe de urgență privind compensarea facturilor.
După aplicarea primei Ordonanțe de Urgență, cea din iarna lui 2022, atât factura la gaz, dar și cea la energia electrică, prevedea un plafon de consum până la care se aplică prețul compensat de guvern. După depășirea plafonului stabilit, proprietarul plătea consumul la prețul pieței.
În ultima formă a OUG, adoptată pe 1 septembrie 2022, nu se mai regăsește vreun plafon pentru compensarea consumului la gaz.
În aceste condiții, următorul exemplu ipotetic poate deveni valid: proprietarul unei vile de 1.000 mp, care are un venit anual peste medie, plătește un preț compensat la gaz de 0,31 lei/kwh indiferent de consumul înregistrat, în timp ce proprietarul unei garsoniere de 25 mp, care se încălzește de la o centrală pe gaz, dar câștigă salariul minim pe economie, este facturat tot cu un preț compensat de 0,31 lei/kwh.
Dacă la gaz nu există plafon, tot Guvernul a stabilit o schemă diferită pentru încălzirea cu ajutorul energiei electrice. Într-un caz similar cu cel prezentat anterior, dacă proprietarul vilei de 1.000 mp are un consum de peste 300 kwh la energia electrică va plăti întregul tarif la prețul pieței, fără compensare din partea statului român.
Proprietarii care nu depășesc 255 kwh pe lună vor plăti un tarif de 0,8 lei per kwh. Plafonul de 255 kwh face astfel deosebirea între un consumator care vrea să facă economie și unul care decide să consume peste cantitatea compensată prin OUG.
Proprietarii care depășesc 255 kwh, dar nu și pragul de 300 kwh, plătesc primii 255 kwh la prețul compensat de 0,8 lei/ kwh, iar următorii 45 de kwh la prețul pieței.
Schema de compensare a prețului la gaz și energia electrică are un major impact bugetar: între 15 și 20 de miliarde de lei, potrivit estimările făcute de ministerul de Finanțe.
A treia schemă, cea privind plafonarea prețului la lemnul de foc la 400 de lei mc a generat deja controverse majore, deoarece Guvernul a introdus privații pe lista celor care nu au dreptul să depășească acest preț maxim.
Europa Liberă a scris care sunt pericolele aplicării OUG privind lemnele de foc și cum pot apărea facturi cu servicii multiple, care, în fapt, ascund prețul real al prețului cu care e vândut lemnul de foc. Impactul bugetar în cazul OUG pentru lemnul de foc este zero.
