Fostul chestor de Poliție crede că vor fi dezbateri aprinse joi în Consiliul JAI, însă, e de așteptat ca statele care și-au manifestat constant susținerea față de aderarea României la Schengen să o facă și acum, printre ele fiind Franța și Germania, care vor avea un cuvânt important de spus.
„Cât să mai așteptăm și pentru ce? Este frustrant. Am avut MCV. Am obținut ridicarea mecanismului. Am trecut și de această problemă, ca dovadă că Olanda s-a flexibilizat, dar, acum, când nu se oferă nicio perspectivă clară, să așteptăm ce? Calendele grecești?”, se întreabă Marian Tutilescu.
Acesta susține că, în spatele atitudinii Austriei sunt, de fapt, chestiuni de politică internă și alegerile din această țară.
„Sunt sigur că aceasta este o problemă care ține de agenda politică internă a Austriei. Membrii Guvernului fac parte dintr-o formațiune politică ce se va confrunta în perioada următoare cu niște alegeri și care nu se află în pole position în momentul de față, în sondajele electorale”.
Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului JAI de joi, care are loc la Praga, se află și dosarul aderării României la Schengen. În ultimele zile, Austria s-a opus aderării, invocând problema migrației.
Principalele declarații, pe scurt:
- Despre votul de astăzi: „Eu sper ca Austria să se abțină la vot, dar nu exclud și posibilitatea unei opoziții, a unui veto al Austriei. De obicei, din experiența de până acum, nu prea au existat poziții singulare ale statelor membre pe subiecte de maximă importanță. Pentru Austria, ar fi o mare problemă să rămân izolată”;
- Despre atitudinea Austriei: „De fiecare dată, în perioada în care eu am coordonat departamentul Schengen din MAI, Austria a fost un puternic susținător al României în demersul de aderare la spațiul Schengen. Pentru mine, e absolut surprinzătoare poziția actuală a Austriei și mai ales motivația acesteia”;
- Despre motivația Austriei: „Motivele invocate de Austria nu au nicio legătură cu realitatea. Invocă problema migrației ilegale care a afectat Austria. Fluxul migraționist a pătruns în Austria pe culoarul Balcanilor de Vest, Grecia, Macedonia de Nord, Serbia, Ungaria sau Croația, în niciun caz prin România. Doar 3% din migranți au intrat prin România”;
- Despre reacția României: „Vedem mesajul decidenților politici din România de a păstra acest punct pe agenda reuniunii, de a dezbate subiectul. Se întâmplă în premieră. Până acum, de fiecare dată, a trebuit să cedăm. E nevoie să mergem până la capăt. Sigur, este nevoie de negocieri”;
- Despre un reproș la adresa României: „Nu avem ce reproșa. Au fost două evaluări și ambele rapoarte au fost extrem de pozitive în privința îndeplinirii condițiilor tehnice. Migrația nu va înceta dacă România nu va intra în Schengen, pe acest culoar al Balcanilor de Vest, cu care România nu are legătură”;
Europa Liberă: Domnule Tutilescu, ați condus Departamentul Schengen din Ministerul de Interne. Ați avut în acea perioadă discuții, negocieri cu statele membre. Ne uităm acum la poziția Austriei, care nu dorește România în Schengen. Cum anume aveau loc discuțiile în acea perioadă cu Austria, cum purtați negocieri și care era tonul discuțiilor?
Marian Tutilescu: De fiecare dată, Austria a fost un puternic susținător al României în acest demers de aderare la spațiul Schengen.
Ambele țări fiind membre ale Forumului Salzburg, la fiecare 6 luni, ne întâlneam în formatele miniștri de interne, respectiv grupuri tehnice, și de fiecare dată analizam situația și posibilitățile României și Bulgariei, care și ea este membră a Forumului Salzburg, de a adera la spațiul Schengen.
Repet, Austria, prin vocea ministrului de la acea vreme, Maria Fekter, a fost un puternic susținător al aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen. De aceea, pentru mine, e absolut surprinzătoare poziția actuală a Austriei și mai ales motivația acesteia.
Europa Liberă: Ce anume credeți că s-ar fi putut schimba între timp? Un lider din coaliție spune pentru Europa Liberă că Austria va fi percepută în România că a făcut jocurile Rusiei.
Marian Tutilescu: Poate fi un punct de vedere, dar, pe de altă parte, sunt sigur că aceasta este o problemă care ține de agenda politică internă a Austriei.
Dacă ne uităm mai atent la membrii partidelor, totuși, nu putem să facem abstracție de faptul că membrii Guvernului fac parte dintr-o formațiune politică, care în perioada următoare se va confrunta cu niște alegeri și care nu se află în pole position în momentul de față, în sondajele electorale. Deci, în opinia mea, acesta poate fi un motiv esențial.
De altfel, România s-a mai confruntat cu astfel de situații în preajma unor alegeri în unele state membre. Îmi vin în minte alegerile prezidențiale din Franța din 2012, când protagoniștii erau președintele în exercițiu de atunci, Nicolas Sarkozy, și contracandidatul său, François Hollande.
Ei bine, atunci, pe căi diplomatice, președintele Sarkozy ne-a transmis că ar fi bine să nu punem pe agenda viitoarei reuniuni a Consiliului JAI, care se desfășura tot așa, la sfârșit de an, problema aderării noastre la spațiul Schengen și să o amânăm până după alegerile prezidențiale din Franța.
Mă rog, a avut loc o negociere. Întâmplarea a făcut să fac și eu parte din acel colectiv de negociere, dar poziția Franței a fost intransigentă. Am fost nevoiți să amânăm și să o scoatem de pe agenda Consiliului.
Numai că, dacă vă aduceți aminte, acest lucru nu i-a folosit lui Sarkozy, pentru că, în acea confruntare, învingător a ieșit François Hollande, așa încât deseori socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.
Europa Liberă: Are sau nu șanse România să adere la Schengen, după mesajul transmis clar de Austria, de cancelarul Austriei, care spune că Austria se opune integrării României în spațiul Schengen?
Marian Tutilescu: Este adevărat, dar, pe de altă parte, am în vedere și mesajul decidenților politici din România de a continua dezbaterea sau de a rămâne sau de a păstra acest punct pe agenda reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne, de a dezbate subiectul.
Se întâmplă în premieră. Până acum, de fiecare dată, a trebuit să cedăm în fața unora, poate cu argumente ceva mai puternice, deși nu aveau legătură neapărat cu regulamentul Schengen.
Mă refer aici la etern dezbătuta problemă a Mecanismului de Cooperare și Verificare care a fost invocată de fiecare dată de către Olanda. Vă reamintesc că Țările de Jos s-au opus în mod constant, din 2011, aderării României și Bulgariei la Schengen, invocând problema existenței Mecanismului de Cooperare și Verificare și uneori a lipsei de progres în cadrul acestui mecanism.
Ei bine, iată că acum poziția Olandei s-a flexibilizat față de România, mai puțin în ceea ce privește Bulgaria.
De data aceasta, însă, motivele invocate de Austria nu au niciun suport. În primul rând, nu au nicio legătură cu regulamentul Spațiului Schengen. În al doilea rând, nu au suport în plan practic.
Vor fi discuții aprinse astăzi în Consiliul JAI. Sper ca, cel puțin în privința României, Austria să se abțină.
Se invocă problema migrației ilegale care a afectat Austria. Acest lucru este adevărat, dar România nu are nicio legătură și intrarea sau neintrarea României în zona Schengen nu va influența în niciun fel această problemă.
De ce? Pentru simplul motiv că acest flux migraționist a pătruns în Austria pe culoarul Balcanilor de Vest, care înseamnă Grecia, Macedonia de Nord, Serbia, Ungaria sau Croația și mai departe Austria, în niciun caz nu prin România. Doar 3% din migranți au intrat prin România, ceea ce este o cifră, o proporție insignifiantă.
Deci, eu cred că decizia luată de decidenții politici din România de a dezbate acest subiect și de a spune lucrurilor pe nume va genera discuții aprinse în Consiliul Justiție și Afaceri Interne. Eu sper ca, cel puțin în privința noastră, Austria să se abțină.
În momentul în care s-a decis viitorul spațiului Schengen într-un Consiliu European, cu mulți ani în urmă, s-a mers pe ideea aderării la pachet a României și Bulgariei.
Din acest motiv, fondurile alocate pe programul financiar Facilitatea Schengen au vizat doar securizarea frontierelor externe ale acestor state și nu a frontierei lor interne, securizarea la standarde Schengen, sigur, există un nivel de securitate între frontierele noastre, dar nu la standarde Schengen.
Între timp, însă, lucrurile au mai evoluat. Și România și Bulgaria au făcut progrese în ceea ce privește dotările Poliției de Frontieră pe această zonă, așa încât, cred că și o decizie privind aderarea a doar uneia din cele două țări ar putea să fie pusă în aplicare, ar putea fi fezabil.
Europa Liberă: Ce înseamnă, domnule Tutilescu, o abținere din partea Austriei și un vot pozitiv din partea celorlalte state membre?
Marian Tutilescu: Ar însemna posibilitatea aderării României, sigur, probabil și a Croației, din câte am văzut, nu există niciun fel de reținere, niciun fel de opoziție în ceea ce privește aderarea Croației la spațiul Schengen.
Pe de altă parte, nu știu dacă se va menține poziția Țărilor de Jos în legătură cu Bulgaria, rămâne de văzut. Eu sper, însă, ca în dezbaterile de mâine cel puțin să se abțină Austria de la un vot negativ.
Europa Liberă: Credeți că România ar putea adera la spațiul Schengen? Am putea avea această decizie favorabilă?
Marian Tutilescu: Eu cred și sper, în același timp, dar nu exclud și posibilitatea unei opoziții, a unui veto al Austriei. De obicei, din experiența de până acum și din cutumele politice, nu prea au existat poziții singulare ale statelor membre pe subiecte de maximă importanță, precum aderarea la spațiul Schengen.
Deci, pentru Austria, ar fi o mare problemă să rămân izolată, aș spune, și să voteze împotriva aderării României la spațiul Schengen.
Argumentele Austriei nu au nicio legătură cu realitatea, nu au nicio legătură cu acquis-ul Schengen și se distorsionează coeziunea europeană prin niște argumente care nu au absolut nicio legatură cu realitatea faptică.
Franța și Germania și-au manifestat constant susținerea față de aderarea României la Schengen. Sper să o facă și astăzi. Vor avea un cuvânt important de spus.
Să nu uităm că România, în ultimii ani, a avut o poziție constant pro-europeană în toate subiectele sensibile de pe agenda europeană, inclusiv în ceea ce privește redistribuirea poverii, așa cum este cunoscută în limbajul comunitar, redistribuirea migranților, la asta se referă, mai precis în ceea ce privește modificarea Regulamentului Dublin.
Asta în timp ce alte state care sunt membre Schengen s-au opus constant acestui mecanism.
Cu siguranță, vor fi dezbateri aprinse, cu siguranță se va spune lucrurilor pe nume. Eu sper ca statele care și-au manifestat constant susținerea față de aderarea noastră la Schengen o vor face și mâine. Printre ele se va afla cu siguranță Franța, se va afla cu siguranță Germania, și vor avea un cuvânt important de spus.
Europa Liberă: Potrivit Europa Liberă care citează surse guvernamentale, autoritățile române spun că se vor bate până la capăt pentru Schengen, iar Austria este complet izolată. E vreun reproș pe care l-am putea face părții române? E ceva ce puteam face mai bine sau mai mult?
Marian Tutilescu: Eu cred că nu. Nu există niște mențiuni concrete cu privire la ceea ce ar trebui să facem.
Vă reamintesc că au fost două evaluări și ambele rapoarte ale acestor grupuri de evaluare au fost extrem de pozitive în privința îndeplinirii condițiilor tehnice pe toate nivelurile, atât la frontiere, cât și în consulate, în ceea ce privește acordarea vizelor. În ceea ce privește aplicarea celorlalte măsuri compensatorii, și mă refer îndeosebi la utilizarea sistemului de informații Schengen, România este extrem de activă.
Încă din 2011, a aplicat în cvasi-totalitatea lui, mai puțin partea de vize, sistemul de informații Schengen, informațiile conținute, și le-a aplicat într-un mod extrem de eficient.
Deci, eu nu cred că ni s-ar putea reproșa ceva, de altfel nici nu s-a făcut un asemenea reproș, motivația a fost una de ordin foarte general: migrația. Migrația nu va înceta dacă România nu va intra în Schengen, pe acest culoar al Balcanilor de Vest, cu care România nu are legătură.
Europa Liberă: La ce să ne așteptăm la vot? Care sunt scenariile?
Marian Tutilescu: Amânare nu se poate. Vot negativ, abținere sau vot pozitiv. De regulă, problema aceasta a amânărilor se discută înainte de a se pune pe agendă și se oferă garanții, dar, prin modul în care a pus problema, Austria nu a dat de înțeles că ar susține la un termen ulterior aderarea.
E, așa, o afirmație foarte generală și care pe mine mă conduce clar la ideea că ține de politica internă, pentru că ei nu pot face promisiuni publice în condițiile în care motivația este cea de politică internă, un soi de ‘așteptăm să treacă alegerile și vă dăm drumul’.
Ei bine, nu s-a făcut o astfel de afirmație, că ar fi de acord la o dată ulterioară. S-a spus că trebuie să mai așteptăm.
Cât să așteptăm? România așteaptă de 10 ani. Și România și Bulgaria sunt la porțile Schengen. Cât să mai așteptăm și pentru ce? Motivația este pur și simplu de domeniul absurdului și acest lucru este frustrant, în același timp revoltător, pentru că, într-o anumită perioadă, înțelegeam că depindem de Mecanismul de Cooperare și Verificare și de progresul justiției. Erau niște repere. Era un termen.
Obținem ridicarea mecanismului. Am trecut și de această problemă, ca dovadă că Olanda s-a flexibilizat, dar, acum, când nu se oferă nicio perspectivă clară, să așteptăm ce? Calendele grecești? Nu se poate.
Europa Liberă: Ce să facă România în aceste ore până la decizie?
Marian Tutilescu: Să meargă până la capăt. Sigur, este nevoie de negocieri. În problema aceasta a migrației, există niște soluții chiar în interiorul spațiului fără frontiere.
Cu alte cuvinte, de câțiva ani încoace, de când cu ascensiunea migraționistă, de când cu fluxurile migraționiste din 2015, Comisia și Consiliul au modificat reglementările privind spațiul Schengen și au permis statelor membre ca, în situația în care sunt amenințate de aspecte teroriste, de problema migrației necontrolate, de aspecte privind migrația interioară, atunci pot reintroduce controale la frontierele interne ale spațiului pe o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită motivat cu alte 6 luni.
Aceasta este decizia exclusiv a statului membru, pe care trebuie să o notifice Comisiei, dar Comisia nu o poate refuza, nu poate refuza aplicarea ei. Ei bine, vreau să vă spun că, în momentul de față, Austria a avut o primă perioadă de 6 luni pe care a prelungit-o pe 12 noiembrie cu încă 6 luni, de efectuare a controlului la frontierele interne cu Ungaria și Slovenia, care erau principalele rute migraționiste ce afectau Austria.
Deci, nu se va întâmpla absolut nimic spectaculos sau nimic negativ dacă România ar intra în Schengen, pentru că va exista în continuare, prin decizia exclusivă a Austriei, controlul la frontierele sale interne.
Sunt convins că, în condițiile în care în Grecia există un depozit semnificativ de migranți, și România și Bulgaria vor lua măsuri și poate vor decide să mențină controalele la frontiere, Bulgaria cu Grecia, noi cu Bulgaria.
De ce? Pentru a preveni fluxurile din Grecia să meargă către Occident. Aceasta ar fi o posibilitate dar, până la urmă, asta ține de deciziile politice luate la nivel național.
Ce reprezintă Consiliul JAI și ce vor discuta miniștrii joi, la Praga
Consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne se ocupă de cooperarea și politicile comune ale Uniunii Europene privind diverse aspecte transfrontaliere, cu scopul de a construi un spațiu de libertate, securitate și justiție la nivelul UE.
Parte din spațiul respectiv include zona de liberă circulație Schengen, ce presupune renunțarea la controalele de la granițele statelor membre Schengen și la securizarea granițelor externe ale acesteia.
Consiliul JAI este constituit din miniștrii UE ai Justiției și Afacerilor Interne.
În general, miniștrii Justiției se ocupă de cooperarea judiciară în materie de drept civil și penal și de respectarea drepturilor fundamentale, în timp ce miniștrii Afacerilor Interne sunt responsabili, printre altele, de migrație, de gestionarea frontierelor și de cooperarea dintre serviciile de poliție a statelor membre UE. Consiliul JAI este, de asemenea, responsabil de protecția civilă.
Consiliul JAI se întâlnește odată la trei luni. Ultima întâlnire a Consiliului din acest an are loc pe 8 decembrie. Pe lista subiectelor discutate se află aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croația și România, unde miniștrii din Consiliu vor încerca să ia o decizie în acest sens.
Oficialii europeni prezenți la Praga vor evalua, de asemenea, starea generală a spațiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen. Aceștia se vor concentra în special pe combaterea traficului de migranți și pe interoperabilitatea sistemelor informatice.
