Linkuri accesibilitate

Marii cheltuitori militari ai lumii. Cum a ajuns România să dea pe Armată cu 150% mai mulți bani, față de acum 10 ani


România are printre cele mai mari creșteri din lume ale cheltuielilor militare, în ultimii 10 ani.

Cheltuielile militare au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani, la nivel global, însă criza provocată de coronavirus va lovi și industria militară, arată experții institutului suedez SIPRI. Cheltuielile României cu armata cresc constant. Doar în ultimii 10 ani, ele au crescut cu 154%.

Niciodată în ultimii 30 de ani, statele lumii nu au cheltuit atât de mult pentru armatele lor, arată raportul institutului suedez SIPRI, pe 2019. Cheltuielile pentru înarmarea și întreținerea armatelor au atins un record la nivel mondial, în 2019: 1.917 miliarde de dolari. Nu pare o creștere mare față de anul precedent – doar 3,6%, însă este cel mai mare salt anual al cheltuielilor, din 2010 până în prezent.

Un grup de cinci state cheltuiesc pentru armatele lor 62% din întreaga sumă la nivel mondial. Este vorba despre SUA, China, India, Rusia și Arabia Saudită. SUA conduc detașat la acest capitol, cheltuind 732 de miliarde de dolari în 2019, pentru armată, adică 4,9% din PIB. Chiar și așa, statul american cheltuiește acum cu 15% mai puțin cu armata, decât o făcea în 2010.

Estimările SIPRI pentru China, al doilea mare cheltuitor militar al lumii, arată pentru 2019 cheltuieli estimate de 261 de miliarde de dolari, în creștere cu 85% față de acum 10 ani.

Top 5 state cu cele mai mari cheltuieli militare din lume.
Top 5 state cu cele mai mari cheltuieli militare din lume.

Urmează însă un picaj în acest an, explică pentru Europa Liberă expertul SIPRI Nan Tian: „Efectul COVID-19 asupra economiei lumii va avea un impact substanțial asupra cheltuielilor globale. Aproape toate țările vor fi afectate și sunt foarte probabile reduceri ale bugetelor armatei. Am văzut acest lucru întâmplându-se după criza financiară din 2008-2009, iar acum impactul economic este mult mai rău”.

Schimbarea la față a armatei României costă. Creștere de 154% a cheltuielilor militare

România este departe de plutonul marilor cheltuitori militari ai lumii, cu cele 4,9 miliarde de dolari cheltuite în 2019 pentru armată, conform raportului SIPRI. Cu toate acestea, de pe locul 38 la nivel mondial, România este unul dintre puținele state membre NATO care a atins ținta de 2% din PIB pentru apărare. Față de anul precedent, cheltuielile militare ale României au crescut cu 17%.

România se numără însă printre statele care înregistrează cea mai mare creștere a cheltuielilor militare în ultimii 10 ani (2010-2019): 154%. Este depășită de Lituania (232%), Letonia (176%) și Bulgaria (165%).

Este efectul nevoii de înzestrare și modernizare a unei armate învechite, care încă se bazează în mare parte pe echipament sovietic, arată dr. Nan Tian, expert al SIPRI.

„Cheltuielile militare ale României au crescut pentru că s-a investit mult în echipamente. România încă operează echipamente achiziționate în mare parte înainte de sfârșitul epocii Războiului Rece. Este nevoie de achiziționarea de noi echipamente, pentru a le înlocui pe cele vechi sau parțial de origine sovietică, cu unele de proveniență NATO sau UE. O comandă de 4,6 miliarde de dolari, pentru sisteme de apărare antiaeriană din SUA, în 2017, este principala cauză a creșterii semnificative a cheltuielilor militare”, explică expertul SIPRI Nan Tian pentru Europa Liberă.

SEA SHIELD 2019 - Cel mai mare exercițiu naval din Marea Neagră
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:50 0:00

Cum au arătat marile programe de achiziții militare ale României în 2019, la 15 ani de NATO

România încă operează echipamente achiziționate în mare parte înainte de sfârșitul epocii Războiului Rece. Este nevoie de achiziționarea de noi echipamente, pentru a le înlocui pe cele vechi sau parțial de origine sovietică.
dr. Nan Tian, expert SIPRI


În 2019, Armata română a aniversat 15 ani de apartenență la NATO, însă cea mai mare parte a echipamentului său de luptă se bazează încă pe dotări depășite tehnic, care datează din vremea Pactului de la Varșovia, în ciuda achizițiilor recente.

Marile achiziții de tehnică militară și-au continuat mersul: unele au bătut pasul pe loc, altele s-au deblocat, unele noi au apărut la orizont. România a rămas în clubul select al „2 per cent”-erilor, statele NATO care alocă 2% din PIB pentru Apărare, lucru care a întărit poziția statului român în NATO, dar și parteneriatul strategic cu SUA, de unde provin o mare parte din achizițiile de tehnică militară.

  • contractul de achiziție a celor patru corvete multirol pentru Forțele Navale a fost deblocat, după trei ani de întârziere. Licitația a fost câștigată în iulie 2019, de francezii de la Naval Group, cu o ofertă de circa 1,2 miliarde de euro pentru patru nave de tip Gowind 2500. Naval Group va colabora la construcția navelor cu șantierul naval din Constanța. Perdanții au fost olandezii de la Damen și italienii de la Fincantieri. Contractul include și modernizarea celor două fregate de tip T22 ale marinei române, cumpărate la mâna a doua din Marea Britanie, în urmă cu 15 ani, precum și construirea unui centru de mentenanță și de antrenament. Prima corvetă de la Naval Group este programată să fie livrată în 2022.
  • Parlamentul a aprobat achiziția a încă 5 avioane F-16 la mâna a doua, de la forțele aeriene ale Portugaliei, de acolo de unde provin și celelalte 12 avioane F-16 din dotarea Forțelor Aeriene. Costurile pentru acest contract se vor ridica la 250-300 de milioane de euro și vor include și modernizarea tuturor celor 17 aeronave, plus tehnica de luptă, suportul logistic și instruirea personalului care le va opera. Avioanele vor ajunge în România în 2020 și 2021, moment în care Armata va avea prima formație aeriană de luptă la nivel de escadrilă completă (17 aeronave).
  • blocajul achiziției celor 227 de transportoare blindate Piranha V de la firma Mowag, deținută de americanii de la General Dynamics, s-a prelungit până în 2020. Programul, în valoare de circa 900 de milioane de euro, avea astfel o întârziere de un an, iar General Dynamics a achitat deja României penalități de 8,5 milioane de euro pentru că nu a livrat încă prima tranșă de blindate Armatei. Primele probleme care au provocat întârzieri au fost la turela produsă de israelienii de la Elbit în România. Au urmat apoi probleme la integrarea blindatelor în sistemul de comunicații folosit de Armata română.​
  • sistemele mobile de rachete anti-navă, așa numitele „baterii de coastă”, au fost și ele în blocaj. Contractul se ridică la circa 164 de milioane de euro și în primăvara lui 2019 patru mari companii au depus oferte: MBDA, Boeing, Saab și Kongsberg. În cursă a rămas doar joint-venture-ul MBDA, cel mai mare producător european de rachete, cu modelul Exocet MM40. MBDA va dota cu rachete și corvetele livrate de francezii de la Naval Group. Compania a dorit însă noi condiții în contractul cu Armata română, astfel că negocierile au intrat într-un impas.
  • achiziția celor 7 sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare Patriot merge conform calendarului stabilit. Compania americană Raytheon va livra toate sistemele, la cea mai modernă configurație, până la finalul anului 2020, în cadrul celui mai scump contract încheiat de Armată, de 3,9 miliarde de dolari. Primele componente, logistice și de mentenanță, au ajuns în 2019 în România, iar primul sistem urma să ajungă în primele luni ale lui 2020. Trei sisteme Patriot vor intra în dotarea Forțelor Aeriene, iar restul de patru vor merge la Forțele Terestre.
  • sistemele HIMARS, instalații de lansare multiplă a rachetelor cu bătaie mare, sunt un alt important program de achiziții, care a mers conform calendarului. România cumpără din SUA, de la compania Lockheed Martin, 3 de astfel de sisteme formate din câte 18 instalații de lansare de rachete, care vor intra în dotarea a trei batalioane de artilerie ale Forțelor Terestre. Valoarea totală a contractului se ridică la aproape 1,5 miliarde de euro, iar sistemele lansatoare ar trebui să fie livrate României până la finalul anului 2020.
„Furia Scorpionilor” - Scenariu de război pe malurile Dunării
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:30 0:00

Mai multe programe de înzestrare a Armatei sunt încă înghețate în fază incipientă, deși nevoia pentru aceste dotări este stringentă. Este vorba despre sistemul integrat de rachete SHORAD/VSHORAD, pentru care MApN a solicitat în total un buget de 2,1 miliarde de euro, de achiziția de elicoptere de luptă, de camioane militare, dar și a sistemelor de tip C4 ISTAR – centre de comandă integrată, care sunt necesare pentru a coordona electronic și logistic toate capabilitățile de luptă ale Armatei.

În discuții, în 2019, a fost și opțiunea Armatei pentru o nouă armă de asalt a forțelor terestre, iar venirea italienilor de la Beretta, la fabrica de armament de la Plopeni, a fost un prilej de a avansa discuțiile. Beretta și statul român au format o companie mixtă pe platforma de la Plopeni. Până în 2020, lucrurile au rămas la nivel de discuții, Armata neavând buget pentru o nouă armă de asalt.

SIPRI: Germania cheltuie de frica Rusiei

În Europa, Germania a avut cea mai mare creștere a cheltuielilor militare, cu 10%, ajungând la 49,3 miliarde de dolari în 2019. „Creșterea cheltuielilor militare ale Germaniei pot fi puse parțial pe seama percepției unei amenințări crescute din partea Rusiei, împărtășită de multe dintre statele membre ale NATO”, arată expertul SIPRI Diego Lopes da Silva.

Franța și Marea Britanie își mențin stabile cheltuielile militare, în jurul valorii de 50 de miliarde de dolari în 2019.

Rusia a ocupat locul patru în lume anul trecut la capitolul cheltuieli militare, cu 65,1 miliarde de dolari, în creștere cu 4,5% față de anul precedent. Dintre țările europene, Rusia a alocat unul dintre cele mai ridicate procente din PIB Armatei – 3,9%, conform raportului SIPRI.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG