În România, deși nu există date oficiale, procentul celor care se deplasează cu bicicleta este în creștere.
Europa Liberă a stat de vorbă cu Radu Mititean, președintele Federației Bicicliștilor din România (FBR), care a explicat în detaliu cum este văzut mersul cu bicicleta, atât de către oameni, cât și de către autorități.
„În ultimii ani, autoritățile nu mai privesc bicicleta așa, ca pe un moft, ca pe o glumă, sau că e doar pentru sportivi și copii, ci declarativ, toți spun că este o bio-componentă a mobilității urbane și trebuie promovată. Declarativ, au o atitudine pozitivă, însă de destul de mulți ani bat pasul pe loc în toate proiectele legislative - de modificare a legislației rutiere, de reglementat semnalizarea traseelor cicloturistice, de normative pentru infrastructuri Velo”, susține Radu Mititean.
Președintele Federației Bicicliștilor din România spune că, de-a lungul timpului, mentalitatea românilor s-a schimbat în ceea ce privește mersul pe bicicletă, iar acum ei nu mai au prejudecăți față de cei care se deplasează cu acest mijloc de transport alternativ, la serviciu.
„Dacă acum 20 de ani, toată lumea se uita așa dacă mergeai la cravată pe bicicletă prin oraș, acum nu mai e un lucru deosebit, dar în continuare mulți spun: 'm-aș gândi să merg cu bicicleta, îmi dau seama că poate aș ajunge mai repede, nu aș sta atâta în ambuteiaj, însă mi-e frică, nu mă simt în siguranță în trafic - cu infrastructura actuală, nu am unde să parchez bicicleta'. Puțini au curajul să meargă”.
Cu toate acestea, Radu Mititean subliniază că în orașele mari numărul celor care aleg să meargă cu bicicleta este în creștere. „Numărul de bicicliști a crescut vizibil în orașele mari, comparativ cu acum 5 sau 10 ani. N-aș risca să fac estimări cantitative, însă 'ochiometric' se vede că, în marile orașe, procentul celor care se deplasează cu bicicleta e undeva între 0,5-1% și 2%. Nu cred că avem vreun oraș mare în România, care să treacă de 2%, cel mult 3% în câteva orașe, deși potențialul e mult mai mare”.
În anul 2016, Federația Bicicliștilor din România împreună cu o serie de asociații, fundații, cluburi sportive și multe alte ONG-uri au propus adoptarea unei Legi a Bicicletei, prin care utilizarea acesteia să devină un obiectiv de interes public, și să aducă modificări în legislația rutieră, urbanistică și fiscală.
„Legea Bicicletei, din păcate, e în aceeași fază în care era în toamna lui 2016, când am găsit niște candidați la Parlament care au promis că vor sprijini inițiativa, dacă ei vor fi aleși parlamentari, dar odată ajunși acolo, lucrurile au mers foarte lent. În momentul de față, pregătim din nou tot ce avem în Parlament, dar de data asta o s-o facem altfel: vrem ca varianta concepută, susținută de vreo 70 de ONG-uri, s-o punem publică, să o vadă toată lumea și să cerem ca oamenii, care vor să o susțină, să zică: 'susțin textul ăsta, nu doar ideea'. Pregătim, ca la toamnă să fie înregistrată la Parlament”, afirmă Radu Mititean.
Inițiativa Legea Bicicletei se află aici.
Radu Mititean e de părere că legislația rutieră pentru bicicliști ar trebui reglementată în mai multe privințe. „Avem, în România, una dintre cele mai desuete legislații rutiere pentru bicicliști, din Europa. De exemplu, sub 14 ani nu ai voie să mergi cu bicicleta. Lista e foarte lungă. În Legea Bicicletei, în cel mai consistent capitol dintre toate sunt propuneri de modificări și completări la legislația rutieră. Legea Bicicletei e, de fapt, o lege de modificare a altor legi, plus partea generală de principii, și așa mai departe”.
Ordonanța de urgență nr. 195 din 12 decembrie 2002, privind circulația pe drumurile publice, conține și prevederi pentru bicicliști. Aceasta poate fi consultată aici.
Majoritatea pistelor sunt prea înguste, nu au continuitate, nu au spații de siguranță.
Pentru ca oamenii să aibă o siguranță în trafic în momentul în care aleg să meargă cu bicicleta, este nevoie și de infrastructură rutieră adecvată. „În primul rând, stăm cantitativ foarte modest, ca piste interurbane. Probabil cu totul, acum, s-o fi adunând vreo 300 de km de piste în țară, așa bucăți, câte 10 km, dar proiecte izolate, necalitative, nefuncționale, cum avem cazul ăsta tipic: pista de pe Malul Begăi din Timișoara până în frontiera sârbă - 40 de km, dar care nu se poate folosi, pentru că nu s-a făcut punct de frontieră acolo, sau altele de genul ăsta. Majoritatea pistelor sunt prea înguste, nu au continuitate, nu au spații de siguranță. Suntem încă, și calitativ și cantitativ, foarte, foarte departe, chiar și de țările vecine, nu vorbesc de țările mai dezvoltate”, precizează Radu Mititean.
Pe lângă infrastructura rutieră care le creează bicicliștilor o senzație de nesiguranță în trafic, există și anumite bariere legislative, menționează președintele Federației Bicicliștilor din România. „Nivelul amenzilor la bicicliști e câteodată absurd. Dacă îți lipsește soneria sau dacă ți-ai pierdut un catadioptru, e amenda mai mare decât dacă ai intrat cu mașina pe sens interzis”.
Una dintre dificultățile cu care se mai confruntă bicicliștii este aceea că nu au unde să lase bicicleta. „Prin oraș încerci să o legi de stâlp, de pom, dar dacă stai la bloc, e o mare problemă. Primăriile fac parcări de mașini, dar nu găsești parcaj public de biciclete, în cartiere. E o mare problemă”, mărturisește Radu Mititean.
În ceea ce privește riscul la care suntem expuși din cauza gradului ridicat de poluare în anumite orașe, specialiștii spun că este mai sănătos să mergi cu bicicleta decât să te deplasezi cu mașina.
„E dovedit în foarte multe studii. Pentru a te deplasa din punctul A în punctul B, în oraș, ca biciclist nu inhalezi mai mult aer poluat decât dacă ai fi pasager sau șofer într-un autoturism. Sunt niște explicații: tu ca biciclist stai la un nivel mai înalt, filtrele în majoritatea mașinilor nu sunt așa de performante, iar particulele fine intră în mașină și sunt periculoase. Plus că, statistic, ajungi în orașele mari, aglomerate, mai repede cu bicicleta din punctul A în punctul B, deci durata de expunere e mai mică. Sigur că dacă tu te apuci să mergi pe un bulevard mare și stai în spatele unui camion, evident că o să inhalezi mai mult, deci contează un pic și pe unde și când mergi”, susține președintele Federației Bicicliștilor din România.
Un om pe bicicletă ocupă mult mai puțin spațiu decât dacă ar fi în autoturism.
Ca mijloc de transport alternativ, bicicleta ajută la decongestionarea traficului. „Un om pe bicicletă ocupă mult mai puțin spațiu decât dacă ar fi în autoturism, mai ales că gradul de ocupare e sub două persoane/autoturism, statistic. Degeaba faci mașini electrice, același spațiu ocupă. Chiar dacă faci infrastructură dedicată - piste de bicicletă, în ansamblu tot scad, nu cresc aglomerația și ambuteiajul. Iar cei care, din diverse motive, trebuie să meargă cu mașina, beneficiază: devine mai fluid traficul”, spune Radu Mititean.
Oamenii care merg cu bicicleta au o stare psihică mai bună.
Președintele Federației Bicicliștilor din România subliniază faptul că mersul pe bicicletă are multiple beneficii asupra organismului uman. „În lumea asta modernă, foarte puțini oameni mai au timp să facă jogging, să meargă la sală, și atunci deplasarea pe bicicletă - la serviciu sau la școală - e cam singura mișcare fizică pe care apucă s-o facă. E dovedit că nu trebuie să faci un sport intens; 20 de minute de mers cu bicicleta pe zi, într-un stil moderat, nu sportiv, e suficient ca să-ți sporească speranța de viață cu peste doi ani față de o persoană sedentară. Se vorbește și de niște beneficii psihologice. Există studii care arată că oamenii care merg cu bicicleta au o stare psihică mai bună. E explicabil: efortul fizic îți descarcă niște endorfine, care dau o stare de bine, de tonus mai bun, față de cei care sunt sedentari”.
Mersul pe bicicletă are beneficii și asupra mediului înconjurător. „La biciclete nu ai deloc emisii de noxe, de zgomot”, afirmă Radu Mititean.
Pe de altă parte, Radu Mititean afirmă că este rentabil să mergi cu bicicleta. „O bicicletă nouă, bună de ture montane, poate fi scumpă, să spunem, însă așa cum oamenii își găsesc câteva mii de euro pentru un autoturism, pot cumpăra la câteva sute de euro sau chiar 1.000 de lei o bicicletă în stare bună, second-hand. Nu este așa o barieră majoră”.
Orașul ideal pentru bicicliști
„Orașul ideal pentru bicicliști este acel oraș unde nu simți nevoia de vreo infrastructură specială. Sigur, realistic, pe artele mari, principale, unde e trafic auto intens, e nevoie de o segregare, de pistă de biciclete sau de alte variante. În rest, pe străzile mici, e suficient să institui regim de zonă rezidențială sau zonă 30, și să se și respecte. Dacă autovehiculele ar circula cu viteză mică, nu ar mai fi o diferență semnificativă de viteză și nu ar fi nevoie să separi bicicleta sau să-i faci ceva special. De aceea, în realitate nu trebuie așa de mulți bani, costă mai mult minte decât bani”, a spus, pentru Europa Liberă, Radu Mititean, președintele Federației Bicicliștilor din România.
